Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Parlamentul Ucrainei a aprobat patru din cele șase demisii depuse de membri ai guvernului. Demisia ministrului de Externe, Dmitro Kuleba, e discutată azi. Ieri a fost respinsă demisia vicepremierului Irina Vereșciuk. Tot ieri – atac masiv rusesc la Liov, la 80 km de granița cu Polonia.
- Autoritățile SUA au prezentat un plan de combatere a propagandei ruse înaintea alegerilor prezidențiale din 5 noiembrie și au anunțat punerea sub acuzare a doi angajați ai rețelei ruse de televiziune de stat RT.
- Autoritățile ucrainene au blocat accesul ortodocșilor din minoritatea română în Capela Mitropoliților Bucovineni din Cernăuți/Ucraina.
Puterea lui V. Zelenski
Decizia de remaniere a guvernului Ucrainei era mai veche, scrie Reuters
Șase membri ai guvernului și-au depus demisia, explică Europa Liberă, într-o procedură care implică, în Ucraina, votul legislativului. Deputații au demis ieri un vicepremier și trei miniștri. Demisia vicepremierului Irina Vereșciuk, responsabilă cu reintegrarea teritoriilor ocupate temporar, nu a primit suficiente voturi, iar cea a ministrului de Externe, Dmitro Kuleba, va fi discutată azi.
BBC notează că motivele, în special cel al remanierii lui Kuleba, ministru de Externe din 2020, nu erau clare, în timp ce Politico publică pe larg, în deschiderea ediției online, criticile opoziției ucrainene la adresa lui Volodimir Zelenski, acuzat de încercarea de acaparare a întregii puterii politice: „numește tot mai des în posturi guvernamentale aliați și persoane care îi sunt loiale”.
Parlamentul Ucrainei urmează să voteze joi cu privire la demisia ministrului de Externe, Dmitro Kuleba.
The Guardian îl citează pe Volodimir Zelenski vorbind despre nevoia unui suflu nou în guvern și plasează remanierea în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei: șapte oameni, inclusiv trei copii au murit ieri în atacul asupra orașului Liov din vestul țării. Detalii despre acest atac, dar și asupra instalațiilor energetice din șase regiuni Europa Liberă România.
The Washington Post adaugă la imaginea de ansamblu faptul că președintele Zelenski urmează să meargă luna aceasta în SUA pentru a prezenta un plan „al victoriei”. Ucraina se pregătește pentru a gestiona relația cu Washingtonul indiferent de rezultatul alegerilor din noiembrie pentru președinția SUA, notează publicația.
Rusia pentru Trump
Cu două luni înaintea alegerilor prezidențiale, procurorul general al SUA, Merrick Garland, a vorbit fără echivoc despre încercarea Rusiei de a influența electoratul american înaintea alegerilor prezidențiale, scrie The Guardian.
Explicații ale acuzațiilor pe Europa Liberă, în timp ce The New York Times clarifică miza: serviciile americane de informații estimează că Moscova îl favorizează pe fostul președinte Donald J. Trump, pe care îl consideră sceptic cu privire la sprijinul pentru Ucraina.
Rusia a fost acuzată și în 2016 de încercarea de a influența rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA.
Concret, Departamentul de Justiție al SUA a blocat 32 de domenii de internet „folosite de guvernul rus pentru campanii de influență malignă” (nume de cod – „Doppelganger”), a pus sub acuzare doi angajați ai companiei media rusești RT (fostă Russia Today) și a asociat direct eforturile de propagandă malignă cu cercul de apropiați ai lui Vladimir Putin, potrivit NPR.
Kremlinul încearcă să reducă sprijinul internațional pentru Ucraina și să influențeze alegătorii din SUA și nu numai, spune administrația de la Washington. Le Monde precizează că actualele încercări maligne ale Rusiei sunt mult mai sofisticate decât cele din 2016, au resurse superioare și au legătură directă cu Kremlinul.
Politico remarcă posibilitatea ca blocarea propagandei Rusiei să descurajeze încercările similare dinspre China și Iran, potrivit directorului FBI Christopher Wray, dar și faptul că eforturile de coordonare a propagandei implicau finanțarea răspândirii lor în social media.
Românii din Ucraina
Europa Liberă România analizează cum a ajuns Capela Mitropoliților români din Bucovina de Nord victimă colaterală a luptei dintre Kiev și Moscova. Aceasta a fost preluată de autoritățile locale din Cernăuți, încuiată și oferită Bisericii Ucrainene.
Minoritatea română a ținut următoarea slujbă (în limba română) afară, în prezența poliției. „Au venit să vadă dacă nu spargem lacătul, ușa”, i-a spus preotul Cristofor Gabor colegului meu Ionuț Benea.
Preotul Cristofor Gabor a povestit pentru Europa Libera condițiile în care au loc slijbele după confiscarea Capelei Mitropoliților Bucovineni din Cernăuți/ Ucraina, de către autoritățile locale.
Recent, Ucraina a decis să interzică activitățile Bisericii Ortodoxe Ruse din Ucraina, după cum a relatat Europa Liberă.
Despre relația bisericii ortodoxe a minorității române din Ucraina cu biserica rusă interzisă de Kiev și pe hotnews.ro.
Presa din România analizează zilele acestea perspectivele alegerilor prezidențiale: Mircea Geoană fără partid, în analiza Andreei Pora la Europa Liberă, Nicolae Ciucă încrezător, în interviul de la TVR.info.
Alte subiecte:
- Premeirul Marcel Ciolacu merge azi în Israel, într-un moment politic delicat pentru premierul Beniamin Netanyahu. Detalii pe Digi24.
- Fostul profesor SNSPA Alfred Bulai a fost reținut de procurori în dosarul de folosire a funcţiei în scop sexual. El a dat în judecată SNSPA pentru că i-a desfăcut contractul de muncă – Hotnews.
- Comisia Europeană cere, din nou, clarificări Ungariei pentru decizia care facilitează accesul cetățenilor din Rusia și Belarus în spațiul Schengen – Euronews.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News, ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Carmen