3 minute | Noi trupe SUA, UK, Franța în Europa de Est, erata Biden, scandalul plagiatului gen. Ciucă

Trupe rusești la 19.01.22, în apropierea orașului Yelnia/Smolensk, între Moscova și granița de vest a Rusiei cu Belarus. Trupe rusești au ajuns deja în țara vecină, după ce președintele Lukașenko a anunțat că Belarus și Rusia vor desfășura exerciții militare comune în februarie.

Cea mai recentă înregistrare a cazurilor Covid, cea de joi, depășește 19.000 de pacienți. Bucureștiul, cod roșu de pandemie, s-a confruntat cu greva șoferilor STB, deci aglomerație maximă la metrou. E dificil, enervant și obositor, dar protejați-vă. Se pare suntem în ultima perioadă a pandemiei.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Presa internațională, dar și presa românească acordă spații largi crizei Rusia-Ucraina. Numeroase trupe rusești au ajuns în Belarus, ruta cea mai probabilă a unei invazii, după cum arată observatorii.

Iată principalele știri:

  • Trupe și echipament militar se deplasează spre Vest în Rusia. Mai multe trupe americane, britanice, dar și franceze, în Polonia, România și țările baltice.
  • Președintele Biden precizează că l-a avertizat pe Vladimir Putin că orice traversare a frontierei Ucrainei de către Rusia va fi considerată „o invazie”. Erată necesară.
  • Scandalul de plagiat care îl vizează pe prim-ministul Ciucă contină, în timp ce în Coaliție au loc controverse legate de măsuri economice & sanitare.

Social-media rusești despre convoaie militare: „Merg spre Ucraina”

Europa Liberă și grupul rusesc Conflict Intelligence Team publică o investigație care pune în lumină dimensiunea și natura mobilizării armate rusești contra Ucrainei, dar și îngrijorarea rudelor militarilor ruși.

Materialul se bazează pe video și postări ale unor soldați ruși către prieteni și rude. Informațiile suplimentează dovezile privind comasarea de dispozitive militare rusești la granițele de est și nord ale Ucrainei, în timp ce negocierile politice între SUA/NATO și Moscova nu înregistrează vreun progres.

Informații Conflict Intelligence Team sunt citate, de asemenea, de Times: trupe rusești au ajuns deja în Belarus, în regiunea Gomel, aproape de Ucraina. Publicația britanică anunță că Marea Britanie este pregătită să trimită trupe suplimentare în Lituania, Estonia și Letonia. „Câteva sute”, potrivit unor surse de la ministerul britanic al Apărării. Cel de externe, citat de The Guardian, transmite un avertisment sever Moscovei.

Anunțuri legate de trimiterea de trupe au făcut și Statele Unite, și Franța, cu privire la Polonia și România. Într-un interviu realizat de Dora Vulcan/Europa Liberă, fostul șef al Marelui Stat Major, gen. Dănilă arată că rădăcina crizei Ucraina-Rusia ține de faptul că Vladimir Putin nu a izbutit să obțină recunoașterea anexării în 2014.

Gen. Dănilă atrage atenția că Ambasada Franței la București tocmai a decorat-o pe secretarul de stat care se ocupă de aspectele tehnico-legale privind staționarea de trupe străine în România. Și speră că cei mai înalți oficiali români iau măsurile cuvenite în contextul regional tensionat, chiar dacă CSAT nu a fost convocat recent.

Digi24 citează pe larg interviul acordat de ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, la Antena3: anunțurile președinților Biden și Macron sunt de natură să descurajeze Rusia, dar trimiterea de trupe franceze și noi trupe americane ar trebui să se desfășoare cât de curând.

Expertul în relații internaționale, Marius Ghincea, intervievat de Libertatea, notează că indiferent de răspunsul Occidentului, poziția României este șubrezită de agresivitatea Rusiei a cărei primă țintă este acum Ucraina.

Editorialistul Le Monde punctează relevant că temerea cea mare a lui Vladimir Putin este că Ucraina ar putea implementa cu succes modelul democratic occidental.

Joe Biden revine. Nu există incursiuni mici sau invazii mari

Europa Liberă publică detaliat precizarea președintelui Joe Biden potrivit căruia Vladimir Putin a fost avertizat că orice trecere a frontiere de către trupele rusești reprezintă o invazie.

Declarația este, de fapt, o corecție, după cum arată simplu și la obiect BBC, care a alăturat afirmațiile diferite din două zile succesive ale președintelui Biden.

Conferința de presă de miercuri a președintelui SUA a provocat frisoane la Kiev. Liderul american a făcut distincția între invazie și „o incursiune minoră” și o „invazie semnificativă” și a dat de înțeles că în interiorul NATO există disensiuni cu privire la severitatea reacției în fața unei atac al Rusiei.

Potrivit transcrierii oficiale de la Casa Albă, Joe Biden a spus inițial: „Rusia va fi făcută responsabilă pentru ceea ce va face. Și depinde ce va face. Una este dacă va fi o incursiune minoră și apoi să începem să ne întrebăm ce e de făcut și ce nu e de făcut, etc”.

Washington Post îl citează pe președintele ucrainean, Volomir Zelensky, replicând furtunos că: „Reamintim Marilor Puteri că nu există incursiuni minore și națiuni mici. După cum nu există victime minore și suferințe mărunte când a vorba de pierderea celor dragi”; și citează și politicieni, și experți americani, explicând de ce eroarea lui Joe Biden are mize mult mai mari decât diverse gafe colocviale în context intern.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la întâlnirea cu ministrul de externe american, Anthony Blinken, care s-a aflat miercuri la Kiev. Întrevederea a avut loc cu puține ore înainte ca președintele Biden să stârnească temeri cu distincția sa între „incursiune minoră” și „invazie semnificativă”.

Dovadă insistența cu care secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de New York Times, s-a grăbit să arate imediat că nu poate fi vorba că președintele Statelor Unite ar fi dat undă verde Rusiei să atace Ucraina. Alături fiind cu ministru german de externe, Annalenna Baerbock care a reafirmat „angajamentul unanim și neechivoc” al Aliaților de pedepsi orice agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei.

Acestui mesaj ferm de unitate nu a folosit prea mult discursul președintelui Macron la preluarea de către Franța a președinției Consiliului European. După cum relatează Europa Liberă, el propus revitalizarea Pactului de Securitate al Uniunii Europene și inițierea de discuții cu Rusia. Ceea ce, notează NYT, a iritat partenerii din NATO și se dovedește inoporton, potrivit London Chatham House.

Scandalul plagiatului între disputele din Coaliție și greva STB

Dincolo de știrile externe îngrijorătoare din regiune, jurnaliștii din România se ocupă în continuare de scandalul plagiatului legat de numele premierului Ciucă.

Libertatea publică un interviu cu vicepreședintele instituției menite să verifice teza, Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Dipolomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), prof. univ. Mircea Dumitru. Dovezile PressOne privind copierea a 42 din 138 de pagini sunt fără echivoc, consideră acesta.

La rândul său, Europa Liberă informează că nu Comisia de Etică a Univ. Militare Carol I e cea chemată să se pronunțe, cum au indicat premierul Ciucă și președintele Iohannis, ci CNATDCU, un organism independent.

Premierul Nicolae Ciucă se confruntă cu un val de critici privind lucrarea de doctorat susținută în 2003. Partenerii PSD din Coaliție au reproșuri și lansează avertismente. Își va păstra susținerea în Parlament?

Cererile de demisie - ale Opoziției și societății civile - au rămas fără ecou în Coaliția de guvernare. Acolo se aud zgomote din ce în ce mai puternice: disensiuni privind măsuri legate de zona Energiei și Sănătății.

Cum greva șoferilor din transporul public din Capitală se prelungește pentru a doua zi consecutiv, cu un lider de sindicat, consilier PSD în Primărie, se pare că premierul Ciucă are în față zile extrem de complicate.

Alte subiecte:

  • The Guardian notează că noul șef al Baroului din Hong Kong a avertizat membrii organizației să se țină departe de politică. În condițiile numeroaselor arestări ale opozanților și a altor evidente încălcări ale drepturilor omului.
  • Statele Unite au pus sub acuzare patru oficiali din Belarus în legătură cu deturnarea avionului Ryan Air de acum un an. Raportul investigației a fost publicat de Europa Liberă.

Nu uitați că ne puteți scrie la adresa treiminute@rferl.org.

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena