Linkuri accesibilitate

Biden prevede că Putin va ataca Ucraina. Disensiuni în cadrul NATO


Joe Biden prevede că Rusia va invada Ucraina
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:04 0:00

Biden crede că Putin va ataca Ucraina chiar dacă pe moment pare că nici președintele rus nu ar fi decis. Totodată, Biden vorbește de nesincronizarea opiniilor în cadrul NATO, unde nu se știe cum va reacționa alianța în cazul unei „incursiuni minore” a Rusiei în Ucraina.

Președintele Joe Biden prevede că următoarea mișcare a Rusiei va fi să atace Ucraina, chiar dacă președintele rus Vladimir Putin nu este încă decis. Pe de altă parte, Biden deplânge lipsa de „sincronizare” a țărilor membre NATO, privind reacția alianței în cazul unei „incursiuni minore” în Ucraina.

„Nu sunt atât de sigur că s-a decis ce să facă. Bănuiala mea e că o va face. Trebuie să facă ceva", a spus Biden despre intențiile președintelui rus Vladimir Putin cu privire la Ucraina, într-o conferință de presă foarte amplă, susținută miercuri, pe 19 ianuarie, la un an de mandat.

El a anticipat că Rusia va ataca Ucraina și a recunoscut că încă nu există un punct de vedere unitar la nivelul țărilor membre NATO privind modul în care Alianța Nord Atlantică ar trebui să răspundă la o eventuală „incursiune minoră” a Rusiei în Ucraina.

Biden crede că Putin de fapt testează NATO și spune că răspunsul la acțiunile Rusiei depinde atât de amploarea acestor acțiuni dar și de capacitatea Occidentului de a depăși diferențele.

Pe de altă parte, vorbind de aceste desincronizări din sânul NATO, Biden a lansat o distincție periculoasă între o „invazie semnificativă” și o „incursiune minoră”, stârnind frisoane la Kiev, unde se află șeful diplomației americane, Antony Blinken.

Presat să explice ce a vrut să spună prin „incursiune minoră”, Biden a explicat că „există diferențe” de viziune între capitalele occidentale cu privire la modul de răspuns, în funcție de natura exactă a ceea ce va face Rusia: o incursiune minoră sau o invazie semnificativă.

Disensiuni între țările membre NATO

Biden a recunoscut cu sinceritate cu ce anume se confruntă pentru a putea crea consecințe semnificative și elemente de descurajare pentru Moscova, care rămâne strâns legată din punct de vedere economic de principalii parteneri europeni ai Statelor Unite.

În timp ce Biden amenință cu consecințe economice dure asupra Rusiei în cazul în care Putin își trimite trupele peste graniță, până la restricționarea tranzițiilor financiare în dolari americani, națiunile occidentale - spune el - nu s-au pus întru totul de acord cu ce ar trebui să facă în cazul în care ar avea loc o „incursiune minoră” a Rusiei în Ucraina.

„Este foarte important să-i menținem pe toți cei din NATO de aceeași parte. Pentru asta îmi petrec mult timp și există diferențe", a continuat el. „Există diferențe în NATO cu privire la ceea ce sunt dispuse țările să facă, în funcție de ceea ce se întâmplă”, a spus Biden, citat de CNN.

„Una e dacă are loc o incursiune minoră și ajungem să ne luptăm pentru ce să facem și ce să nu facem”, a spus Biden reporterilor la o conferință de presă din East Room. „Dar dacă [rușii] fac de fapt ceea ce sunt capabili să facă cu forțele adunate la graniță, va fi un dezastru pentru Rusia dacă va invada în continuare Ucraina”, a spus el.

Mai târziu, rugat să clarifice ce vrea să spună prin „incursiune minoră”, Biden a spus că a tras o linie de demarcație pentru „forțele rusești care trec granița, ucigând luptători ucraineni”.

„Cred că asta schimbă totul”, a spus președintele. „Dar depinde de ceea ce face [Putin] și în ce măsură vom obține o unitate totală pe frontul NATO”.

Frisoane la Kiev

Remarca președintelui american nu a trecut neobservată la Kiev, unde oficialii s-au întâlnit cu șeful diplomației americane, Antony Blinken, timp în care trupele rusești se tot adună la granița cu Ucraina.

Evaluarea lui Biden cu privire la disensiunile din sânul NATO, relatate de președintele american, chiar dacă oficialii americani și occidentali încearcă să proiecteze permanent un mesaj de unitate în mijlocul crizei, pur și simplu i-a îngrozit pe oficialii ucraineni.

Unul dintre ei i-a spus lui Matthew Chance de la CNN că a fost „șocat că președintele american Biden face distincția între incursiune și invazie”, sugerând că o „incursiune minoră” ar putea să nu declanșeze sancțiuni.

„Acest lucru îi dă undă verde lui Putin să intre în Ucraina după bunul său plac”, a adăugat oficialul, susținând că nu a mai auzit niciodată vreo nuanță ca aceasta din partea administrației americane.

„Kievul este uluit”, a spus el, referindu-se la guvernul ucrainean.

Precizările Casei Albe

Casa Albă a revenit apoi încercând să explice remarcile lui Biden, subliniind că un atac rusesc în spațiul cibernetic sau prin intermediul forțelor paramilitare ar determina un răspuns reciproc, în comparație cu un scenariu în care trupele ruse se deplasează din pozițiile lor în Ucraina.

„Președintele Biden a fost clar cu președintele rus: dacă vreo forță militară rusă trece peste granița cu Ucraina, aceasta este o invazie reînnoită și va fi întâmpinată cu un răspuns rapid, sever și unit din partea Statelor Unite și a aliaților noștri”, a declarat secretarul de presă Jen Psaki într-o declarație transmisă presei după conferința de presă maraton a lui Biden.

„Președintele Biden știe, de asemenea, dintr-o experiență îndelungată, că rușii au un istoric extins de agresiune, în afara acțiunii militare, inclusiv atacuri cibernetice și tactici paramilitare”, a continuat Psaki. „Astăzi, el a afirmat că acele acte de agresiune rusească vor fi întâmpinate cu un răspuns decisiv, reciproc și unit”.

De altfel, pentru a nu mai fi niciun dubiu, un înalt oficial al administrației americane a spus că dacă forțele militare ruse ar încerca să cucerească teritoriul ucrainean cu forța și ar încălca suveranitatea ucraineană, indiferent dacă aceasta este o „porțiune mică sau o mare parte” de pământ, această acțiune ar constitui o „invazie” conform standardelor administrației Biden, ceea ce ar justifica sancțiuni severe împotriva Rusiei.

Biden: Putin nu vrea „război în toată regula”

„Aliații și partenerii noștri sunt gata să impună costuri severe și daune semnificative Rusiei și economiei ruse”, a spus președintele Biden, referindu-se inclusiv la sancțiuni asupra sectorului energetic, până la a face imposibile, pentru băncile rusești, tranzacțiile în dolari americani, moneda de schimb de pe întreg globul.

Chiar dacă armata rusă este mai puternică decât cea a Ucrainei, Biden spune că nu trebuie pierdut din vedere că pierderile de vieți omenești ar fi un cost sever pentru ruși. „Nu va fi doar o plimbare pentru Rusia”, a spus Biden.

El a recunoscut că „din punct de vedere militar, rușii au o superioritate covârșitoare” față de Ucraina dar a spus că, în cazul în care o vor invada, „vor plăti un preț foarte mare, imediat, pe termen scurt, dar și [pe termen] mediu și lung.”

Despre Putin, Biden crede că „încă nu vrea un război în toată regula”, dar caută o cale pentru escaladarea conflictului și pentru a nu renunța la confruntare.

Rusia a mobilizat aproximativ 100.000 de soldați în Crimeea ocupată și în apropierea granițelor Ucrainei, alarmând capitalele occidentale cu privire la intențiile sale militare față de țara vecină.

Moscova îi sprijină deja pe luptătorii separatiști într-un război aflat în desfășurare în estul Ucrainei, soldat cu peste 13.200 de vieți din martie 2014, când a anexat ilegal Peninsula Crimeea.

Cu toate acestea, Rusia continuă să nege că ar plănui o invazie în Ucraina, în ciuda intensificării retoricii beligerante și a revendicărilor ultimative privind nu doar extinderea NATO în Ucraina și Georgia, dar și cu impunerea de condiții care ar duce la însăși reconfigurarea arhitecturii de securitate din Europa de Est, din țările deja membre NATO.

Pregătiri pentru întâlnirea Blinken - Lavrov de la Geneva

Săptămâna trecută, diplomații ruși s-au întâlnit cu înalți oficiali din Statele Unite, NATO și ai națiunilor europene pentru a discuta cererile Moscovei, menite să reconfigureze arhitectura de securitate europeană la un nivel dinaintea admiterii în alianța nord-atlantică a țărilor est-europene, desprinse de sub influența sovietică.

Discuțiile nu au dat rezultate, iar cererile Moscovei, la care s-a adăugat retorica beligerantă a Moscovei, i-a alarmat pe oficialii occidentali.

Pentru președintele american lucrurile sunt clare: Putin are de făcut „o alegere dură: fie escaladare, fie diplomație.”

În același timp, Rusia a masat în ultimele zile trupe la granița Ucrainei cu Belarus, pentru ceea ce susține că ar fi simple exerciții militare comune, înlesnind astfel posibilitatea invadării Ucrainei din nord, est și sud: în nord din Belarus, în est prin regiunea controlată de separatiștii proruși iar în sud, din Peninsula Crimeea.

Harta posibilei agresiuni rusești făcută de Bild și zonele în care Rusia a masat trupe la granița cu Ucraina: în nord, sub pretextul exercițiilor militare din Belarus, în est la granița controlată de separatiștii proruși alimentați de Moscova și în sud prin Peninsula Crimeea, confiscată ilegal în martie 2014.
Harta posibilei agresiuni rusești făcută de Bild și zonele în care Rusia a masat trupe la granița cu Ucraina: în nord, sub pretextul exercițiilor militare din Belarus, în est la granița controlată de separatiștii proruși alimentați de Moscova și în sud prin Peninsula Crimeea, confiscată ilegal în martie 2014.

Secretarul de stat Antony Blinken urmează să se întâlnească cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pe 21 ianuarie, în orașul elvețian Geneva.

Aflat la Kiev pentru a se consulta cu ucrainenii, Blinken a declarat pe 19 ianuarie că Statele Unite preferă să meargă cu Moscova pe calea diplomatică, atât timp cât astfel s-ar putea evita agresiunea împotriva Ucrainei.

De asemenea, Blinken urmează să călătorească la Berlin pentru discuții în patru cu Marea Britanie, Franța și Germania pe 20 ianuarie, unde va încerca să obțină unitatea occidentală înainte de a se îndrepta la Geneva pentru a-l întâlni pe Lavrov.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG