Linkuri accesibilitate

Criza Rusia-Ucraina | Gen. Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major, despre noi trupe americane și franceze în România


Generalul (r) Ștefan Dănilă consideră că declarația Franței iese din uzanțele diplomatice și are, mai degrabă, conotații politice.

Situația de criză provocată de Rusia la granițele Ucrainei este o consecință a faptului că președintele rus, Vladimir Putin, nu a obținut recunoașterea internațională a anexării Peninsulei Crimeea, nici la opt ani de la episodul dramatic din martie 2014.

Explicația a fost dată de generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Armatei, într-un interviu acordat pentru Europa Liberă despre criza provocată de Rusia la granițele Ucrainei, prin mobilizarea masivă de trupe.

Rusia a ocupat Crimeea în 2014, contrar Memorandumului de la Budapesta din 1999, în care se obliga să garanteze integritatea teritorială a Ucrainei.

Întrucât în aproape opt ani nu a obținut recunoașterea internațională a acestei acaparări de teritoriu prin violarea acordului menționat, Putin plusează acum prin amenințarea cu o invazie sau cel puțin cu ocuparea Donbass, teritoriu declarat de curând chiar de el ca aparținând Rusiei, explică generalul.

Cât privește declarația surpriză făcută de președintele francez Emmanuel Macron, despre care fostul șef al Statului Major spune că iese din uzanțele diplomatice, conotația ei trebuie citită, în primul rând, în cheie politică, pentru că premerge campaniei electorale din Franța.

Pe de altă parte, amintește generalul, Franța deține în acest moment președinția Consiliului UE.

Criza de la granițele Ucrainei reprezintă, așadar, pentru Franța o bună ocazie pentru a se afirma în termeni de concurență cu Germania și Marea Britanie, pentru a aminti că este cea mai mare forță militară din UE în acest moment, dar și pentru că este o bună ocazie pentru a insista pentru crearea, de ce nu, a Armatei Europene.

În ceea ce privește declarațiile președintelui american, Joe Biden, privind distincția între o „incursiune minoră” și o „invazie semnificativă” a Rusiei în Ucraina, generalul consideră că acestea reprezintă o „scăpare intenționată”, în fapt, un mesaj subtil transmis omologului său rus, Vladimir Putin, pentru a-i arăta că-i sunt cunoscute planurile.

Nu la fel de optimist este fostul șef al Statului Major cu privire la responsabilitatea autorităților autohtone, despre care nu pare convins că știu ce au de făcut.

Cine este generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării
Generalul în rezervă Ştefan Dănilă, 57 de ani, fost șef al Statului Major General între 2011 și 2015, este primul general de forţe aeriene care a ocupat această funcție.
Predă la Școala Superioară de Aviație cursuri de aerodinamică și de principii ale zborului și cursuri de problematică a războiului și păcii masteranzilor de la Academia de Informații, cu exemplificare chiar despre situația din Ucraina.
Ștefan Dănilă a fost pilot de supersonice, pe MiG-21 şi MiG-21 LanceR. Și-a încheiat cariera de pilot pe avionul de transport C-130.
A comandat două baze aeriene și are experienţă în conducerea organizaţiilor militare, de la nivel tactic, la nivel strategic, scrie Monitorul Apărării.
Fără niciun angajament politic, a fost consilier al Primului Ministru şi al ministrului Apărării Naţionale până în anul 2017.
Din 2009 este doctor în Ştiinţe militare, cu lucrarea „Securitatea aeriană în contextul globalizării”, lucrare publicată, în mare parte, la Editura Militară, în 2017, cu titlul „Managementul securităţii aeriene”.
Susține cursuri, în calitate de expert, în domeniul instituţiilor internaţionale de securitate, a dinamicii echilibrului de putere şi în problematica păcii şi războiului.

Europa Liberă: Ce înseamnă pentru România anunțul făcut de SUA și Franța privind suplimentarea de trupe NATO în Polonia și România în cazul în care Rusia va ataca Ucraina? Este acest anunț o replică la una din cerințele Moscovei care cerea retragerea trupelor NATO și revenirea la nivelul dinaintea extinderii alianței nord-atlantice în Europa de Est?

Gen. Ștefan Dănilă: Ar putea fi considerate măsuri consecvente Declarațiilor de la ultimele summit-uri NATO privind prezența avansată dimensionată funcție de situație, dar nu putem face abstracție de situația din Ucraina din această perioadă, adică de la sfârșitul anului trecut.

Dacă privim situația din perspectiva metodicii, a manualelor de pregătire a exercițiilor militare, asistăm la o evoluție graduală a uneori crize majore, cu foarte mare risc de escaladare în conflict armat între Federația Rusă și Ucraina.

Implicarea NATO este în limitele dreptului internațional, în măsura în care Federația Rusă a acuzat NATO de destabilizarea situației din Ucraina și a invocat un drept asumat unilateral de a împiedica statele din jur să adere la NATO.

A procedat la fel cu Georgia în 2008, pe fondul erorilor comise de fostul președinte georgian, imediat după ce NATO a anunțat menținerea la Summit-ul de la București deschiderea către Georgia, Moldova și Ucraina, în vederea aderării.

Rusia a ocupat Crimeea în 2014, contrar Memorandumului de la Budapesta din 1999, în care se obliga să garanteze, aș vrea să accentuez „să ga-ran-te-ze”, integritatea teritorială a Ucrainei, în schimbul transferului de armament nuclear al acestui stat independent.

Întrucât în aproape opt ani nu a obținut recunoașterea internațională a acestei acaparări de teritoriu prin violarea acordului menționat, Putin plusează acum prin amenințarea cu o invazie sau cel puțin cu ocuparea Donbass, teritoriu declarat de curând de însuși Putin ca fiind teritoriu rus.

Parcă îl vedem pe Hitler cu Mein Kampf...

Europa Liberă: Poate acest anunț să ducă la escaladarea tensiunilor existente, ambiționând Rusia la o replică în consecință, mai ales după ce a cerut retragerea NATO din țările din jur?

Gen. Ștefan Dănilă: Anunțul făcut de Președintele Macron este conform cu cele exprimate în Declarația finală de la Bruxelles, din iulie, anul trecut, dar iese din uzanțele diplomatice normale.

Acordul sau disponibilitatea de a trimite trupe în România ar fi trebuit să fie urmare a unui demers al statului român sau urmare a unei decizii a Consiliului Nord-Atlantic (NAC).

Pe de altă parte, dacă ne amintim că doamna Simona Cojocaru, secretar de stat în MApN tocmai a fost decorată de Ambasada Franței, iar doamna secretar de stat este membru al comisiei interministeriale care elaborează actele tehnice privind staționarea unor forțe străine în țara noastră, putem să deducem că acțiunile tehnice deja s-au finalizat, iar președintele francez a fost cel care a asumat declarația politică, întrucât Franța trimite trupele.

Deoarece nu știm nimic despre ședințele CSAT din ultimii doi ani, pot cel mult presupune că ele au avut loc, chiar dacă nu a fost făcut publică agenda acestor ședințe care, potrivit legii, trebuie să aibă loc trimestrial.

Este posibil ca situația din vecinătatea noastră să fi fost discutată, analizată și să se fi luat decizii, dar să nu se fi dorit alertarea populației.

Europa Liberă: Chiar credeți că s-au ținut aceste ședințe ale CSAT? Aveți certitudinea că autoritățile autohtone știu ce e de făcut sau se rezumă să reacționeze la declarațiile celorlalți?

Gen. Ștefan Dănilă: Așa ar fi normal, nu aș putea presupune că la nivelul conducerii statului nu se acordă atenție situației și ne vin soluții de la alte state.

Europa Liberă: Revenind la Franța. Nu se află printre țările vestice care să se fi remarcat cu mesaje tranșante împotriva Rusiei în ultimii ani. Ce semnificație ar putea avea pentru Putin anunțul lui Macron?

Gen. Ștefan Dănilă: Anunțul este, în primul rând, unul politic. Să ținem cont și de faptul că președintele Macron este în prag de campanie electorală.

Pe de altă parte, se dorește a fi un mesaj ferm către Vladimir Putin, dar și către SUA și Marea Britanie, pe de altă parte. Este un anunț politic, prin care s-a dorit să fie puse în ofsaid mai multe capitale occidentale.

Macron dorește să le arate britanicilor că responsabilitatea asumată de aceștia prin Strategia lor de apărare, de a apăra Europa, nu este necesară, întrucât UE se poate apăra singură.

Este momentul pentru Macron să insiste pentru crearea Armatei Europeane.

Franța dorește să arate că este cea mai mare putere militară din UE, iar în acest moment, să nu uităm că Franța are președinția Consiliului UE.

Europa Liberă: Dar pentru restul țărilor membre NATO? Biden tocmai dezvăluia existența unei nesincronizări la nivelul NATO privind modul în care alianța ar trebui să intervină.

Gen. Ștefan Dănilă: Desigur că este dificil să armonizezi pozițiile a 30 de state, mai ales în condițiile în care Turcia a devenit o voce tot mai separatistă, dar să ținem cont că deciziile urgente în situația unui posibil conflict cu o putere nucleare se iau de grupul de state care sunt puteri nucleare, iar acolo consensul este mult mai ușor de obținut.

Europa Liberă: Marea necunoscută a momentului este următoarea mișcare a Rusiei. Care credeți că ar putea fi aceasta?

Gen. Ștefan Dănilă: Greu de spus. Ar putea cuceri rapid Donbass, pentru a avea o nouă poziție în negocieri, dar au fost date avertismente clare din partea președintelui SUA, Franței și a Secretarului General al NATO.

Ar putea declanșa un nou conflict, în proximitate, dar sunt șanse minime în acest moment.

Eu cred că Putin dorește să negocieze acceptarea sau recunoașterea de către NATO a ocupării Crimeei, limitarea armamentelor în Ucraina și garanții privind populația rusă din Ucraina, inclusiv dreptul la educație în limba rusă.

Aici, știm bine, ar putea invoca și drepturile celorlalte minorități din Ucraina, pentru a atrage simpatia României și Moldovei, și pentru a menține simpatia Ungariei.

Europa Liberă: Ce credeți că urmărește, de fapt, Putin de la primele mobilizări de trupe la granița cu Ucraina?

Gen. Ștefan Dănilă: Atenționarea SUA și a altor state NATO privind interesul său în Ucraina.

Europa Liberă: Chiar credeți că se așteaptă ca NATO să reconfigureze arhitectura de securitate europeană, așa cum o cere?

Gen. Ștefan Dănilă: Sigur dorește să spună „până aici”.

Adică vrea să stabilească linii roșii, așa cum erau stabilite pe timpul Războiului Rece.

Europa Liberă: Supralicitează Putin deliberat, pentru a obține cât mai mult? Ce vrea să obțină, de fapt? Sau e doar un mecanism care nu se mai poate sustrage logicii Războiului Rece, de permanentă confruntare?

Gen. Ștefan Dănilă: În mare parte, așa cred și eu.

Europa Liberă: Președintele Biden a făcut o distincție riscantă între „incursiune minoră” și „invazie semnificativă”. Declarația a fost clarificată ulterior, dar Kievul a interpretat-o ca pe o invitație pentru ca Putin să acționeze după bunul plac. Împărtășiți această percepție?

Gen. Ștefan Dănilă: Eu cred că a fost o scăpare intenționată, pentru a-l avertiza pe Putin că îi sunt cunoscute planurile, poate chiar mai mult decât se aștepta.

Europa Liberă: Președintele Joe Biden a făcut și o predicție, bazată cu siguranță pe rapoartele specialiștilor săi, și a spus că Rusia va ataca Ucraina, chiar dacă Putin nu pare pe moment decis nici când, nici cum. S-a grăbit făcând această declarație?

Gen. Ștefan Dănilă: Confirmă ceea ce spuneam.

Europa Liberă: Ce ar trebui să facă România, pe termen scurt?

Gen. Ștefan Dănilă: N-ar trebui să ne îndoim că autoritățile statului au toate informațiile necesare și au evaluat situația pe toate părțile, luând în calcul toate variantele posibile.

E drept că nu ar strica o mai bună comunicare, dar cred că nu este cazul să ne panicăm, doar cunoaștem cu toții calmul și oportunitatea deciziilor luate la nivel înalt.

Europa Liberă: Vă pare pregătită puterea de la București să gestioneze o criză de o asemenea anvergură în apropierea granițelor sale?

Gen. Ștefan Dănilă: Cum aș putea eu să mă îndoiesc de asta?

Lăsând gluma la o parte, să nu uităm că avem un Parteneriat strategic pentru secolul XXI cu SUA, avem forțe SUA pe teritoriul României, o facilitate SUA din cadrul Sistemului antirachete balistice al NATO, suntem membri ai NATO și ai UE.

Chiar nu am avut niciodată o situație de securitate mai bună.

Europa Liberă: Cum vă explicați tăcerea Germaniei? Olaf Scholz a admis recent că Germania ar fi pregătită să discute despre oprirea proiectului conductei Nord Stream 2 în cazul în care Rusia ataca Ucraina. Acum, însă, Germania tace. De ce?

Gen. Ștefan Dănilă: Dimpotrivă, eu am constatat o implicare activă a Germaniei, prin ministrul său de Externe, doamna Annalena Baerbock.

De altfel, președintele Biden, atunci când vorbea despre revenirea SUA în NATO și alături de Europa, a dat de înțeles, în mai multe ocazii, că partenerul său de dialog privind Europa este Germania.

Poate că așa se explică și ieșirile președintelui Macron.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG