3 minute | NATO și SUA răspund Rusiei, ședința CSAT, fenomenul doctoratelor plagiate

Secretarul de stat american Antony Blinken și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au anunțat că SUA și NATO au notificat Rusia că resping solicitările sale privind „securitatea” din Europa de Est.

Solicitările Rusiei privind retragerea trupelor vestice din Europa de Est au fost respinse de SUA și NATO. În România a avut loc ieri ședința CSAT, la finele căreia președintele Iohannis i-a asigurat pe români că nu au niciun motiv să se teamă din cauza situației din Ucraina.

Bun găsit,

Iată știrile zilei:

  • SUA și au NATO au respins ieri solicitările de securitate ale Rusiei în privința Europei de Est. Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că va avea o zilele următoare o întâlnire cu ministrul de externe rus, Serghei Lavrov.
  • Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a întrunit ieri și a discutat despre situația din Ucraina. Președintele României a transmis cetățenilor, la final, că nu au niciun motiv de îngrijorare față de situația din Ucraina.
  • Banca Centrală Americană a precizat, aseară, că va majora dobânzile începând cu luna martie. Măsura ar putea avea efecte importante asupra piețelor de capital.

Două scrisori către Rusia

SUA au răspuns oficial solicitărilor de securitate ale Rusiei printr-un document ce a fost înmânat, ieri, de un trimis al țării Ministerului de Externe de la Moscova. Documentul oficializează reacțiile publice repetate din ultimele săptămâni ale demnitarilor americani, care au catalogat ca inacceptabile pretențiile Moscovei de retragere a forțelor militare aliate din Europa de Est.

Secretarul de Stat Antony Blinken a declarat, după ce documentul a fost înmânat oficialilor ruși, că, zilele următoare, va avea o întâlnire cu ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre situația tensionată de la granița Ucrainei.

„Nu există nicio schimbare. Nu va exista nicio schimbare”, a spus Blinken despre sprijinul SUA și NATO pentru politica ușilor deschise către alți noi potențiali membri.

Secretarul de stat Antony Blinken și ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, vor avea o întâlnire săptămâna aceasta pe tema situației din Ucraina.

Tot ieri, și NATO a transmis un răspuns scris către Moscova în care a respins pretențiile acesteia.

Mingea e acum pe terenul Rusiei, iar reacția de ieri a ministrului Serghei Lavrov nu pare a dezvălui mare lucru. Acesta a spus în fața Dumei de Stat că Rusia nu este mulțumită de răspunsul primit de la Occident și își rezervă dreptul de a da „răspunsul cuvenit”, fără a preciza și sensul sintagmei.

O altă știre de interes pe subiect este cea referitoare la Nord Stream 2. Departamentul de Stat american a precizat că nu va mai fi construită conducta de gaze dintre Rusia și Germania în cazul în care Kremlinul decide invadarea Ucrainei. Mesajul pare a fi asumat și de oficialii nemți, remarcă The Guardian în ediția de astăzi.

E a doua reacție a SUA de săptămâna aceasta împotriva celei mai puternice arme ale lui Vladimir Putin, gazul. Zilele trecute, oficialii americani au transmis că negociază pentru Europa găsirea unor soluții energetice în cazul în care Moscova ar sista furnizarea de gaz către continent.

Ce face România?

Situația din Ucraina a fost principalul subiect și pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Întrunirea de ieri de la Cotroceni a făcut o analiză a implicațiilor militare, economice și energetice, dar și din perspectiva migrației necontrolate, a anunțat președintele Klaus Iohannis la finalul discuțiilor.

Consiliul SUprem de Apărare a Țării este prezidat de președintele Klaus Iohannis. Acesta a spus ieri că cetățenii români nu au de ce să se teamă față de situația din Ucraina.

„România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă”, a spus Klaus Iohannis.

România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina „și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil”, a spus șeful statului.

Potrivit acestuia, România se află într-un dialog permanent, „extrem de dens și de substanțial” pe toate nivelurile în alianța militară NATO, cu SUA, în cadrul OSCE și al Uniunii Europene.

Europa Liberă analizează astăzi și ce efecte economice ar putea avea un eventual conflict armat în Ucraina. Afectate nu ar fi doar cele două țări aflate în conflict, ci și piețele financiare internaționale și creșterea economică globală.

FED crește dobânzile

Conflictul din Ucraina nu este singurul motiv de îngrijorare al analiștilor economici. Banca Centrală americană (FED) a anunțat miercuri că este posibil să majoreze ratele dobânzilor în luna martie a acestui an.

Măsura vine în contextul inflației ridicate și ar putea avea efecte importante asupra piețelor de capital. Bursele din Asia au reacționat deja după anunțul de aseară al Fed și au deschis ziua cu scăderi.

Jerome Powell, președintele FED, a anunțat aseară că ratele dobânzilor din SUA vor crește din luna martie.

Europa Liberă vă prezintă astăzi, la Țară în Service, o analiză despre fenomenul doctoratelor plagiate din România. Vă dezvălui doar câteva date. Dacă în 1990, obțineau doctoratul 331 de persoane, în 2012 numărul acestora a crescut la 6.259. În total, în România sunt în prezent 80.000 de oameni care își pot pune înaintea numelui râvnitul „dr.”

Alte subiecte:

Dacă aveți sugestii sau recomandări de subiecte pe care să le abordăm la Europa Liberă ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.

Cele bune,

Ionuț