Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Rusia ar fi cerut ajutor militar de la China, au dezvăluit mai multe publicații americane, care citează surse din domeniul securității. Ambasada chineză din SUA spune că nu știe nimic despre o astfel de solicitare;
- Negocierile dintre Rusia și Ucraina vor continua și astăzi, la o zi după ce o bază de menține a păcii situată la 25 de kilometru de granița cu Polonia a fost bombardată de forțele rusești;
- Românii vor putea, de astăzi, să participe la recensământul populației. Cei care se vor autorecenza vor avea dreptul la o zi liberă de la serviciu;
Atacul de la Iavoriv
Dacă ar fi picat cu 25 de kilometri și „un inch” mai departe înspre Vest, proiectilele care au bombardat în weekend baza de la Iavoriv ar fi dus războiul din Ucraina la o altă dimensiune.
Centrul Internațional pentru Menținerea Păcii și Securității a găzduit, în trecut, inclusiv instructori NATO și, potrivit rușilor, ar fi fost una dintre bazele în care țările străine ar fi trimis ajutoare militare Ucrainei.
Un atac la câțiva kilometri mai spre Vest ar fi obligat NATO să pună în practică declarațiile repetate ale oficialilor săi din ultimele luni, conform cărora Alianța va proteja „fiecare centimetru” al statelor membre.
Atacul de Iavoriv s-a soldat cu moartea a 35 de persoane și rănirea a 134, au susținut autoritățile ucrainene. Cele ruse au prezentat un alt bilanț: 180 de „mercenari străini” ar fi murit în urma bombardamentului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut încă o dată Alianței militare să impună o interdicție de zbor Rusiei („no fly zone”) deasupra Ucrainei, măsură de care Occidentul s-a ferit până acum.
Fumul se ridică din zona bazei de la Iavoriv după ce forțele ruse au trimis mai multe proiectile.
Săptămâna începe cu noi negocieri între Rusia și Ucraina, pe care parte a presei occidentale le vede mai avansate decât cele precedente. Reuters, de pildă, îl citează pe negociatorul ucrainean Mihail Podoliak, care a spus într-un videoclip postat online: „cred că vom ajunge la ceva rezultate concrete în câteva zile”.
Agenția rusă de presă RIA l-a citat, de asemenea, pe negociatorul rus Leonid Sluțki, care a precizat la rândul său că cele două părți ar putea ajunge curând la o înțelegere.
Volodimir Zelenski insistă să aibă o întrevedere cu liderul rus Vladimir Putin, cerere pe care conducătorul de la Kremlin a refuzat-o până acum. New York Times publică azi o analiză pe tema posibilului deznodământ al războiului din Ucraina. Publicația americană numește patru canale de negociere care ar putea duce pacea în Ucraina: Franța, Israel, Turcia și, mai recent, Germania.
Rolul Chinei
Toate marile publicații occidentale scriu astăzi despre faptul că Rusia ar fi cerut ajutor militar de la China pentru a continua războiul din Ucraina.
Informația a fost publicată pe „surse” de mai multe ziare americane, care au citat oficiali de top, și vine în contextul în care consilierul american pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, are programată astăzi o întâlnire cu un înalt diplomat chinez, Yang Jiechi, la Roma.
Jake Sullivan, consilierul de la Casa Albă în probleme de securitate națională, spune că China ar putea suferi consecințe în cazul în care va ajuta militar Rusia.
Sullivan a spus ieri, într-un interviu televizat, că Beijingul va suferi consecințe dacă va ajuta cu armament Rusia, a cărei intervenție militară din Ucraina a arătat limitele logistice ale armatei lui Vladimir Putin.
China a răspuns prin intermediul ambasadei sale de la Washington: nu am auzit despre una ca asta. Răspunsul păstrează ambiguitatea poziționărilor publice ale Beijingului în contextul războiului din Ucraina.
De la începutul conflictului ordonat de Vladimir Putin, China a făcut apel la pace, însă nu a criticat deschis Rusia pentru intervenția neprovocată.
De Beijing se leagă și multe dintre speranțele de natură economică ale Moscovei, în contextul sancțiunilor dure impuse de Occident în ultimele două săptămâni.
Începe recensământul
În România începe de astăzi recensământul populației și locuințelor. De azi-noapte, de la miezul nopții, românii își pot declara online informațiile personale și din gospodărie într-un formular online pus la dispoziție de Institutul Național de Statistică. Cei care aleg să se autorecenzeze nu vor mai trebui, astfel, să își declare datele unui recenzor. În plus, vor beneficia de o zi liberă de la serviciu.
Europa Liberă a publicat în weekend un material prin care am arătat cum războiul din Ucraina a dus sau ar putea duce nu doar la pierderea de vieți omenești, ci și la distrugerea unor monumente culturale ale Ucrainei. Multe au fost deja distruse, prin atacuri asupra Kievului sau Harkovului. Altele, cum sunt bijuterii arhitecturale din Odesa, depind de comenzile de la Kremlin.
Un monument al fondatorului orașului Odesa, Ducele de Richelieu, este acoperit cu saci de nisip pentru a fi protejat de eventualele bombardamente.
Tot în weekend, pe site-ul nostru a fost publicat și un reportaj despre un tânăr clujean care își pune la dispoziție cunoștințele și pasiunea pentru a-i ajuta pe refugiații ucraineni. Mihai Zgardan, de 37 de ani, din Cluj, a reparat mașinile mai multor ucraineni ale căror vehicule s-au defectat în România.
Este doar unul dintre zecile de mii de români care, în aceste zile, într-un fel sau altul, au întins o mână de ajutor vecinilor fugăriți de acasă de un război care nu le aparține.
Alte subiecte :
- Cum se pot înscrie la universitățile din România studenții fugiți din calea războiului din Ucraina;
- De ce s-ar putea închide cel mai riscant punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și România;
- Șeful Crucii Roșii România: Coridorul umanitar spre Cernăuți este sigur. Noi coridoare ar putea fi deschise în Ucraina;
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte pe care să le abordăm la Europa Liberă ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Cele bune,
Ionuț