Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră a fost „grav avariată”, a confirmat Ministerul Apărării de la Moscova; Ucraina va primi mai multe arme americane.
- Ucraina strânge tot mai multe dovezi pentru a demonstra crimele de război de care acuză Rusia, comunitatea internațională face același lucru.
- Departamentul de Stat al SUA trece în revistă eșecurile România în respectarea drepturilor omului – de la libertatea presei, la minorități, justiție, corupție și antisemitism.
Dovezile atrocităților
Ucraina a devenit, pe lângă un câmp de luptă, locul în care zeci de procurori și criminaliști documentează dovezile atrocităților. „Țara e plină de oameni care anchetează crime de război”, spune profesorul de drept internațional Leila Sadat pentru The New York Times. „Vor fi puneri sub acuzare, probabil în întreaga lume”.
Presa internațională publică detalii despre deshumări, mărturii de tortură, ucideri cu sânge rece, iar BBC notează că drumul Ucrainei pentru justiție va fi unul lung – procurorii ucraineni au deschis până acum peste 6.000 de dosare de crime de război, organizațiile internaționale au documentat încălcări flagrante ale dreptului umanitar internațional, dar „provocarea pentru procurori va fi să facă o legătură directă de responsabilitate de la vârful statului rus la atrocitățile de pe teren - și să arate că acestea nu au fost doar comise, ci și ordonate”.
Reporterul BBC a fost la Bucea și Borodianka, orașe-mărturie ale atrocităților.
Miercuri, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova a mers la Bucea, unde au avut loc noi deshumări. Ea a fost însoțită și de criminaliști francezi veniți pentru a sprijini anchetele care vizează acuzația de comitere a unor crime de război de forțele armatei Rusiei.
După ce Joe Biden a vorbit despre „genocidul” din Ucraina (o folosire a termenului criticată de Emmanuel Macron, dar preluată fără ezitare de premierul Canadei, Justin Trudeau), The Washington Post face o incursiune în felul în care a evoluat discursul Kremlinului după prima lună de război.
„La televiziunea de stat, un analist militar se îndoiește că e nevoie de o victorie și propune, în loc de invazie, lagăre de concentrate pentru ucraineni. Două zile mai târziu, șeful Comisiei de Apărare din Duma de Stat spune că ’reeducarea ucrainenilor’ ar dura de la 30 la 40 de ani. Într-un talk-show, redactorul-șef al RT descrie hotărârea ucrainenilor de a-și apăra țara drept ’nebunie colectivă’”, scrie The Washington Post în articolul în care avertizează că retorica Kremlinului transmite tot mai multe semnale că Rusia pregătește un atac brutal, justificat prin atitudini care fac trimitere la definiția genocidului.
„Vorbesc despre distrugerea ucrainenilor ca grup, stat, comunitate identitară”, spune Eugene Finkel, expert în genocid la Johns Hopkins University în Bologna, Italia.
Nava-amiral a flotei Rusiei, aflată în Marea Neagră, a fost grav avariată, spun autoritățile de la Moscova. Ucraina a anunțat că a lovit-o cu o rachetă. Imagine din noiembrie 2021, când nava se întorcea la Sevastopol după o misiune de monitorizare a navelor NATO aflate în Marea Neagră.
După 50 de zile de război, Ucraina își trece la capitolul victorii avarierea gravă a navei-amiral a flotei Rusiei, „Moscova”, în Marea Neagră, după cum transmite Reuters. Potrivit experților consultați de CNN, aceasta ar fi o lovitură politică și simbolică importantă primită de Rusia. „A fost incendiu”, spune Moscova. „A fost o rachetă trimisă de noi”, răspunde Ucraina. Despre nava construită în 1980, în Ucraina, în timpul Uniunii Sovietice, BBC remarcă prezența acesteia la războiul din Siria.
Nu la fel de clare sunt lucrurile în privința situației din Mariupol: Rusia spune că a preluat controlul asupra orașului după ce 1.000 de militari ucraineni s-au predat, Ucraina neagă. BBC a stat de vorbă cu primarul orașului.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că războiul va deveni „o baie de sânge fără sfârșit”, dacă Ucraina nu primește mai mult ajutor militar. Aseară l-a primit, din partea SUA – Washingtonul a suplimentat sprijinul militar pentru Ucraina cu armament în valoare de 800 de milioane de dolari.
Premierul Belgiei, Alexander de Croo, în redacția Europa Liberă România.
Europa Liberă România publică un interviu în exclusivitate cu premierul Belgiei: „Rusiei nu îi place presa liberă. Țările transparente nu intră într-un război fără sens”, a spus acesta în interviul în care a mai vorbit despre cum poate fi combătută dezinformarea și despre valorile democrației, inclusiv, libertatea presei.
Două avertismente pentru România
Primul, pentru România, a venit de la președintele Ucrainei. Zelenski a spus miercuri că „dacă Ucraina cade, urmează Polonia, Moldova și România”. Răspunsul ministrului român al Apărării, Vasile Dîncu: „Înțeleg cauza pe care o apără președintele Ucrainei, dar nu există dovezi pentru așa ceva”. Acesta a făcut declarația aseară, la Antena 3, notează G4 Media.
Al doilea, pentru români, a venit de la Departamentul de Stat al SUA. Problemele României în respectarea drepturilor omului acoperă o gamă largă de teme: libertatea presei, justiția, minoritățile, persoanele cu dizabilități. Raportul cu privire la respectare drepturilor omului în 2021, pare desprins din vremuri pe care mulți le doreau apuse.
În G4 Media, o „perspectivă din interiorul comunității maghiare: Românii, ungurii, rușii și Transilvania. Cum este să fii prezentat ca risc la adresa securității naționale”.
Saga voucherelor
Europa Liberă România continuă analiza asupra promisiunilor fără acoperite ale Coaliției aflate la guvernare – „Improvizație cu voucherele de 50 de euro. Ministrul Muncii explică cum se vor împărți banii de la 1 iunie” și un interviu cu fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea: „UE nu dă bani pentru un PowerPoint”.
Spotmedia.ro preia Raportul EFOR despre Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) în 2022: „Miliarde pentru proiecte întârziate”. Întregul Raport, AICI.
Europa Liberă scrie despre marii favoriți pentru un post de judecător la Curtea Constituțională. „Curtea schimbă trei judecători, însă nu scapă de politizare”. Singura candidatură anunțată oficial până acum este cea a judecătorului Cristi Danileț, propus de USR. Același judecător menționat în Raportul Departamentului de Stat pentru că a fost exclus din magistratură pentru o presupusă „conduită inadecvată în social media”. A postat pe TikTok clipuri în care practică artele marțiale și tundea un gard viu în curtea casei sale, amintește spotmedia.ro.
Alte știri:
- Finlanda și Suedia vor decide în scurt timp cu privire la aderarea la NATO, amintește Politico.
- CNN anunță că suspectul pentru atacul din metroul din New York a fost reținut.
- Elena Udrea află astăzi dacă va fi eliberată sau rămâne în arest în Bulgaria, detalii pe Hotnews.ro.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org.
O zi bună,
Carmen