Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Ungaria și Slovacia se opun unui embargou impus de Uniunea Europeană petrolului rusesc. UE vrea să renunțe la țițeiul din Rusia în jumătate de an, și la produsele rafinate din petrol într-un an.
- Rezerva Federală Americană a crescut ieri rata dobânzilor cu 0,5% și a asigurat că următoarele creșteri nu vor fi foarte abrupte. Creșteri ale ratei dobânzilor sunt așteptate și în UK sau Australia.
- CCR va analiza astăzi constituționalitatea legii de abrogare a pensiilor speciale ale parlamentarilor, după ce zeci de foști aleși au sesizat instanțele de judecată pe acest subiect.
Informații secrete furnizate de SUA
Rezistența Ucrainei în fața forțelor invadatoare ruse nu se datorează numai ajutoarelor militare consistente pe care țările vecine i le-au oferit, ci și unei resurse greu de cuantificat financiar. Ucrainenii au primit încă de dinainte de 24 februarie informații de la serviciile secrete americane, fapt pe care americanii nu s-au sfiit să îl recunoască public.
Informațiile secrete furnizate de americani au dus la uciderea de către ucraineni a mai mulți generali ruși din prima linie, dezvăluie astăzi New York Times, care citează înalți oficiali americani. Ucraina spune că cel puțin 12 generali ruși ar fi fost uciși în cele zece săptămâni de război, însă nu e clar câți dintre aceștia au fost depistați ca urmare a ponturilor primite de la serviciile secrete americane.
Printre informațiile primite de la SUA a fost locația cartierului general mobil al armatei ruse sau rutele de deplasare ale acesteia. Pe tot parcursul războiului, agențiile de informații americane au folosit o varietate de surse, inclusiv sateliți clasificați și comerciali, pentru a urmări mișcările trupelor rusești.
SUA este țara care a oferit și cel mai consistent sprijin militar, umanitar și financiar Ucrainei, în jur de 11 miliarde de dolari, iar președintele Joe Biden a cerut Congresului suplimentarea acestei sume cu încă 33 de miliarde.
Pentru americani, dincolo de rezistența ucraineană, scopul războiului e simplu și a fost sintetizat de secretarul Apărării, Lloyd Austin, zilele trecute: „Vrem să vedem Rusia slăbită în așa fel încât să nu mai poată face genul de lucruri pe care le-a făcut prin invadarea Ucrainei”.
Printre cei care ar fi murit în războiul din Ucraina se numără și generalul major Vitaly Vitalii Gerasimov.
Războiul din Ucraina nu a dus doar la moartea unor importanți generali ruși. Europa Liberă scrie cum „operațiunea specială” din Ucraina a avut un efect devastator și asupra oligarhilor lui Putin. Șapte dintre ei au murit în condiții ciudate, iar ca o coincidență, cinci aveau legături cu Gazpromul și cu cercul dictatorului.
Ungaria se opune embargoului
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE ar trebui să interzică importul de țiței rusesc în termen de șase luni și de produse rafinate într-un an. Fluxurile de petrol dinspre Rusia trebuie oprite, a spus dna von der Leyen, chiar dacă măsura ar putea avea efecte nefaste și asupra economiilor statelor membre. „Să fim clari: nu va fi ușor”, a spus von der Leyen Parlamentului European. „Unele state membre sunt puternic dependente de petrolul rusesc. Dar trebuie pur și simplu să lucrăm la asta”.
Măsura va testa încă o dată unitatea blocului european. Ministerul de externe de la Budapesta a precizat deja că Ungaria nu va vota o astfel de sancțiune „în forma propusă”, invocând securitatea energetică a Ungariei. Slovacia, la rândul său, țară care depinde și ea de petrolul rusesc se opune la rându-i.
Viktor Orban este unul dintre cei mai vehemenți contestatari ai Bruxeelului din interiorul blocului comunitar.
UE a plătit Rusiei în jur de 21 de miliarde de euro pentru gaz și petrol doar de la începutul invaziei din 24 februarie.
Eventuale sancțiuni împotriva Rusiei ar putea veni și din alte părți ale lumii. Președintele american Joe Biden urmează să aibă astăzi o discuție cu liderii G7 – cele mai dezvoltate economii ale lumii (din care nu face parte China) pentru a stabili un nou set de măsuri împotriva Kremlinului.
Între timp, Rusia respinge, prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, varianta de a declara război oficial Ucrainei pe 9 mai. Să nu uităm însă că, înainte de invazie, Rusia nega vehement că ar intenționa să invadeze Ucraina. Iar lista minciunilor Moscovei e lungă.
De la Moscova, Patriahul Kiril a comentat declarația Papei Francisc, care i-a cerut să nu devină „băiatul din altar al lui Putin”.
„Este puțin probabil ca astfel de declarații să contribuie la stabilirea unui dialog constructiv între Bisericile Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă Rusă, care este deosebit de necesar în prezent”, a comentat Kiril. Capul Bisericii Ortodoxe din Rusia a sprijinit invazia lui Putin din Ucraina încă de la început.
Criza economică pare inevitabilă. Ce face România?
G4 Media public astăzi o excelență analiză referitoare la degradarea statului român. Sub titlul „Cum arată un stat eșuat”, jurnaliștii Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă trec în revistă o serie de evenimente îngrijorătoare din ultimii ani, de la numiri de politicieni controversați în diverse funcții cheie, până la cocoțarea în funcții vitale a unor personaje reprobabile – precum Bogdan Licu la CCR. Politizarea eșaloanelor inferioare din instituțiile de stat e văzută ca un alt pericol pentru democrația din România.
Iar România ar avea nevoie de conducători abili în anii următori, care se anunță grei nu doar din cauza războiului de la graniță, ci și din cauza provocărilor economice.
Poate România prospera cu lideri precum premierul Nicolae Ciucă și ministrul de interne Lucian Bode?
Datoria publică a României a depășit 50% din PIB și, în lipsa unor măsuri structurale, nivelul de îndatorare al țării ar putea continua să crească. Europa Liberă a realizat o analiză a cauzelor care au dus la situația actuală a țării. Concluzia, colocvială, îi aparține unui economist: „Suntem în situația unei familii care încasează 100 de lei în fiecare lună și cheltuie 125 – 130 de lei. Diferența de 25 – 30 de lei o împrumută, cam asta e situația bugetului astăzi”.
Ieri, banca centrală a SUA, FED, a crescut rata dobânzilor cu 0,5%. Măsuri similare vor fi luate și în alte state cu economii stabile, precum Marea Britanie și Australia.
Tot în Europa Liberă puteți citi astăzi un interviu cu președintele USR, Cătălin Drulă, dar și o analiză despre hărțuirea sexuală asupra femeilor din România, plecând de la povestea relatată luni seară, la Premiile Gopo, de actrița Viorica Vodă.
Alte subiecte:
- Împăratul e gol | Cum va împăca Putin eșecul din Ucraina cu festivismul paradei de 9 mai?
- Șansele CSM pentru a se reforma. Rezultatele după prima sesiune de vot.
- O primărie din Vâlcea este executată silit de către lăutari pentru o datorie de 520.000 de lei. Microbuzele școlare, scoase la licitație.
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Cele bune,
Ionuț