Bun găsit,
Iată cele mai importante subiectele ale zilei:
- Summitul NATO începe astăzi la Madrid/Spania. Una dintre decizii, anunțată deja de reprezentanții alianței, va fi creșterea forței de intervenție rapidă.
- Liderii celor mai importante șapte democrații din lume au declarat, în timpul summitului G7 din Germania, că vor susține Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”.
- Reprezentanții PNL și PSD au stabilit un set de modificări fiscale menit să crească fondurile de la bugetul de stat. Printre acestea, creșterea impozitului pe dividente de la 5% la 8%.
Un summit istoric
Despre summitul NATO care va începe astăzi în capitala Spaniei, secretarul general Jens Stoltenberg a spus că va duce la cele mai importante schimbări dintr-o generație. Cu un război la granițele sale ce părea de necrezut acum un deceniu, NATO trebuie să se adapteze noilor realități și să pună în practică una dintre teoriile de bază ale existenței sale. Cea de descurajare a adversarului. Detterence.
Capacitatea de intervenție rapidă a NATO va crește semnificativ odată cu summitul de astăzi, la peste 300.000, față de 40.000 de soldați cât are Alianța în prezent. Într-o declarație de presă de ieri, Jens Stoltenberg a spus că forțele alianței militare din statele baltice și din alte cinci țări din prima linie vor fi mărite „până la nivelul brigăzii” – dublate sau triplate, până la 3.000 și 5.000 de militari. Printre acestea se numără și cele din România.
„Ne vom consolida, de asemenea, capacitatea de a ne întări în caz de conflict, cu mai multe echipamente prepoziționate, cu capacități desfășurate în avans, cum ar fi apărarea aeriană, și cu forțe alocate în prealabil pentru apărarea anumitor aliați", a spus secretarul general al Alianței.
La summitul de la Madrid, NATO își va schimba retorica și cu privire la Rusia, care în ultima strategie a Alianței din 2010 era încă descrisă ca un partener strategic. „Nu va (mai) fi cazul în conceptul strategic pe care îl vom conveni la Madrid”, a spus Stoltenberg.
Unul dintre punctele fierbinți ale summitului va fi acceptarea sau nu în cadrul Alianței a Suediei și Finlandei. Turcia s-a opus în mod public aderării la NATO a celor două, iar un consens înainte de evenimentul de la Madrid pare puțin probabil.
Recep Tayyip Erdoğan va ave amarți o întrevedere cu liderii de stat din Suedia și Finlanda, pentru a discuta despre candidatura celor două țări la NATO.
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan se va întâlni astăzi cu omologul său finlandez Sauli Niinistö şi cu premierul suedez Magdalena Andersson pentru a discuta despre candidaturile la NATO.
„Până când va fi nevoie”
Din Alpii bavarezi/Germania a venit ieri unul dintre cele mai importante mesaje de susținere pentru Ucraina de la începutul războiului.
„Vom continua să oferim sprijin financiar, umanitar, militar și diplomatic și să fim alături de Ucraina atâta timp cât este nevoie”, au transmis liderii celor mai importante șapte democrații ale lumii: SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Canada, Italia și Japonia. Președintele ucrainean s-a adresat și el liderilor G7. A cerut arme și a spus că speră că războiul se va încheia până la începerea iernii.
Probabil nu întâmplător, Rusia a continuat ieri să atace civili lovind un centru comercial aglomerat din orașul Kremenciuk, centrul Ucrainei. 15 persoane au murit și cel puțin 50 au fost rănite, a precizat guvernatorul regiunii, care a spus că bilanțul victimelor ar putea crește. Cu o zi înainte, în prima zi a reuniunii G7, Rusia bombardase – pentru prima dată în săptămâni – blocuri de locuințe din Kiev, capitala Ucrainei.
Imagine de la o cină de lucru la care au participat liderii celor mai dezvoltate șapte democrații ale lumii, plus președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene.
În Marea Britanie, o investigație The Guardian relevă că o notă a guvernului scoțian obținută de ziar arată că unele proiecte de legi ar fi fost modificate în secret în așa fel încât să asigure aprobarea reginei. Iar Politico critică propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de plafonare a prețului la petrol, măsură pe care o aseamănă practicilor comuniste de controlare a prețurilor.
SUA este zguduită în continuare de decizia Curții Supreme, care a abolit săptămâna trecută dreptul constitutional la avort. Ziarele americane remarcă scindarea din societate pe acest subiect și scriu că unele state au început deja să deschidă proceduri judiciare pentru a proteja sau înlătura din legislație dreptul la avort.
„Totul este la mâna statelor de aici încolo”, remarcă Jessie Hill, un profesor de drept la Case Western Reserve University, citat de New York Times.
Intervenție în justiție pentru premierul Ciucă?
Pe plan intern, remarcabilă este investigația colegilor de la G4 Media, care au dezvăluit cum a ajuns la un „anumit” judecător dosarul în care premierul Nicolae Ciucă a solicitat anularea sesizărilor de plagiat ce îl vizau.
Judecătorul Marius Iosif de la Curtea de Apel București, fost coleg în loja masonică cu purtătorul de cuvânt al prim-ministrului, dar și promovat în trecut în funcții guvernamentale de PNL, a admis solicitarea premierului. După ce cazul a fost dezvăluit în mass-media, Iosif a cerut pensionarea.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Cărbunaru, alături de premierul român Nicolae Ciucă.
Însă șirul coincidențelor a continuat. G4 Media spune că dosarul soluționat de judecătorul Iosif i-ar fi fost repartizat prin ceea ce în justiție se cheamă „metoda coperta” – un șir de erori intenționate pentru ca un anumit dosar să ajungă la un anumit complet.
Mai grav: după ce jurnaliștii au cerut un comentariu despre aceste suspiciuni Curții de Apel București, urmele de pe portalul informatic al instanței au fost șterse. Într-o zi de sâmbătă.
Între timp, premierul Nicolae Ciucă a oferit cel mai lung interviu din cariera sa de premier, la Radio România Actualități – post public, însă fără a fi deranjat cu vreo întrebare care să-l pună în dificultate. Colegii de la PressOne au scris despre asta.
Pe plan politic, PNL și PSD s-au înțeles asupra unui set de măsuri fiscale care ar urma să crească veniturile la bugetul de stat. Impozitul pe dividende va crește de la 5% la 8%, cel pe câștigurile din jocurile de noroc la 40%, în timp ce taxa pe valoare adăugată la băuturile care conțin zahăr va crește la 19%, de la 9% în present. O măsură care, probabil, va contribui la creșterea prețurilor: TVA-ul în alimentația publică va crește de la 5 la 9%.
La final, nu uitați de campania Europei Libere, Patriotism vs Naționalism. Astăzi, un prim material, realizat de colegele mele Dora Vulcan și Carmen Valică, prezintă geneza naționalismului din perioada comunistă și cum s-a transformat acesta în cenușiii ani ’90 până la forma mutantă pe care o vedem astăzi, inclusiv în marile partide ale țării.
Alte subiecte :
- Interviu | Nicu Ștefănuță, europarlamentar: Războiul din Ucraina schimbă planul bugetului UE.
- NASA are planuri grandioase pentru a trimite astronauți înapoi pe Lună. Acestea încep cu o navă spațială privată de mărimea unui cuptor cu microunde.
- Paul al României a fost prins de autoritățile franceze pe stradă și s-a legitimat cu un pașaport britanic. El era dat în urmărire internațională după ce, în decembrie 2020, a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”.
Ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte.
Cele bune,
Ionuț