Bună dimineața, dragi prieteni,
Noul val de Covid din China determină Statele Unite, Italia și alte state să impună testări și chiar carantină pentru călătorii din această țară, remarcă presa românească și nu numai. Virozele par să fie alt musafir nedorit în prag de An Nou. E bine să fiți atenți chiar dacă a devenit... enervant.
Dar iată principalele știri ale dimineții:
- Guvernul Ciucă vrea supraimpozitarea companiilor petroliere. Pe de altă parte, autoritățile au renunțat la declarația pe proprie răspundere pentru accesul la facturi plafonate la gaz și energie.
- Proiectul privind reformarea din temelii a pensiilor speciale, în mare măsură o colecție de privilegii, întâmpină dificultăți... constituționale.
- Președintele Zelenski trage concluziile anului 2022: „Ucraina înseamnă curaj și libertate” și „reconstrucția Ucrainei este cel mai mare proiect economic european”.
Guvernul Ciucă vrea supraimpozit pentru companiile energetice
Ședința de Guvern de ieri pare relevantă pentru câteva politici publice în discuție pe tot parcursul anului.
În primul rând, consumatorii casnici nu (mai) depun declarații pe propria răspundere ca să obțină facturi plafonate la gaz și energie. Prevederea eliminată provocase nemulțumiri pentru că ar fi creat mari bătăi de cap furnizorilor, dar mai ales populației.
Vor depune totuși declarații, pentru un preț și mai mic, trei categorii de consumatori casnici. Libertatea scrie că ministrul Energiei, Virgil Popescu, nu a fost prezent la ședință.
Tot ieri, 28 decembrie, guvernul a decis că, de la 1 ianuarie, nu va prelungi acordarea subvenției la pompă de 50 de bani pe litru. Cum prețurile pe piețele internaționale au înregistrat un regres, anunțul nu a stârnit deocamdată controverse.
Nu se știe însă pentru cât timp; Rusia a anunțat deja că nu va mai livra combustibil țărilor care au decis să plafoneze prețul la care îl cumpără, ca parte a sancțiunilor contra regimului Putin. În schimb, livrează mai mult către India și China, după cum explică BBC.
Alte două proiecte sunt însă foarte disputate. Primul privește suprataxarea companiilor energetice, mai precis o taxă de 60% aplicată profiturilor din 2022 și 2023 și mai mari cu cel puțin 20% față de media celor înregistrate în perioada 2018-2021. Europa Liberă a publicat informații potrivit cărora producția a scăzut în 2022, nu a crescut.
Producția de petrol și gaze a scăzut în România în 2022. Unul dintre motive este legat de închiderea combinatului Oltchim, un mare consumator, după cum a aflat Europa Liberă.
Proiectul de OUG, publicat de G4Media, inclusiv cu modificările operate în ședința de Guvern de ieri, a provocat reacția Federației Patronale din Petrol și Gaze și ridicări din sprâncene în rândul economiștilor.
Principiul elementar de a nu schimba regulile în timpul jocului, dar și impactul unui 60% asupra companiilor și dezvoltării, se numără printre critici.
Reforma deceniului se împiedică în Curtea Constituțională?
Critici înregistrează și proiectul de modificare a pensiilor speciale, trimisă acum Parlamentului, o inițiativă înscrisă în PNRR (Planul Național de Reconstrucție și Dezvoltare în valoare de 29 de miliarde de euro aprobat anul trecut de Uniunea Europeană).
Menit să reformeze din temelii, în fapt să elimine privilegiile și comportamentul de castă a salariaților din instituțiile de forță, proiectul pare o aspirină oferită drept tratament pentru o boală veche și grea. Aceasta și prin aportul Curții Constituționale care a decis pe 15 decembrie că nicio pensie dată în plată nu poate fi micșorată.
În ceea ce privește viața pensionarilor neprivilegiați, se pare că în această iarnă se accentuează un fenomen social îngrijorător, semnalat acum la Iași. Familii care își lasă bătrânii în spitale, în preajma sărbătorilor. Motive economice sau gerontofobie, nu e clar.
E limpede însă că atitudinea excesivă, indusă comercial la scară largă, aceea de a trata bătrânețea ca motiv de marginalizare și excludere nu se manifestă numai în România.
Washington Post publică azi un editorial exact pe această temă, o experiență la persoana I în Statele Unite. Reversul mai înțelept ar fi probabil clasicul „Cine nu are bătrâni să-și cumpere”.
Președintele Zelenski: „Ucraina înseamnă curaj și libertate”
Europa Liberă redă principalele puncte ale discursului președintelui, Volodimir Zelenski în Rada ucraineană (Parlamentul de la Kiev) la finele celui mai greu an din întreaga istorie a statului. „Ucraina înseamnă curaj și libertate”, a punctat el, vorbind de asemenea pe larg despre proiectul de reconstrucție a țării discutat la nivel european.
În ciuda încercării evidente a președintelui de a da speranță, conflictul din Ucraina e departe de final. Intervievat de Europa Liberă, ambasadorul român în Ucraina, Victor Micula, sugerează că excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate ONU ar putea fi luată în discuție, dar spune de asemenea că Ucraina a înaintat propunerea de pace în zece puncte tocmai ca să îți mențină aliații.
Președintele Ucrainei adresându-se Legislativului de la Kiev după aproape un an de război. 28 decembrie 2022.
Pe de altă parte, atenția Vestului devenită obligatorie pentru Ucraina înseamnă și anumite avantaje pentru Europa de Est, indică o analiză publicată de Adevărul.
De citit în context și interviul cu ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, realizat de Cristina Cileacu pentru Digi24. Schengen, energie, războiul din Ucraina sunt temele cheie.
Alte subiecte:
- Statele Unite și Uniunea Europeană fac apel la autoritățile din Serbia și cele din Kosovo să nu escaladeze tensiunile, după închiderea, ieri, a celui mai important punct de trecere a frontierei dintre cele două țări.
- Premierul britanic, Rishi Sunak, vorbește deschis despre comportamentul unor parlamentari în străinătate: „sex și băutură la greu”. În Statele Unite, scandalul unui congressman republican care a mințit copios în CV ia amploare.
- Europa Liberă continuă seria dedicată diplomației românești. De la perioada de glorie când politicienii știau ce au de făcut la transferul de personal din comunism în tranziție.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena