Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Liderul grupului paramilitar Wagner a pornit în weekend cu trupele spre Moscova. Capitala s-a pregătit ca de asalt înainte ca Evgheni Prigojin să anunțe retragerea, după negocieri cu președintele Belarusului.
- Serviciile secrete americane știau încă de joi de revolta pusă la cale de Prigojin; Kremlinul a fost luat, încă o dată, prin surprindere.
- În România, elevii care au absolvit clasa a XII-a susțin astăzi examenul de bacalaureat după un final de an marcat de greva angajaților din învățământ.
Revoltă militară în Rusia
Multe întrebări sunt fără răspuns după marșul spre Moscova al grupului paramilitar Wagner. Conduși de brutalul Evgheni Prigojin, un apropiat de decenii al regimului de la Moscova – fost prieten bun cu V. Putin – grupul Wagner a pornit vineri noapte înspre Moscova în ceea ce liderul lor a numit „marșul spre dreptate”.
Sâmbătă dimineață, regimul de la Kremlin se trezea buimac cu cel mai mare centru militar din sudul țării, de la Rostov pe Don, ocupat de Wagner.
Prigojin intra nestingherit în clădirea comandamentului militar al districtului de sud al Rusiei și se instala șef, în timp ce mercenarii săi se plimbau pe străzi și discutau amical cu locuitorii.
Susținătorii s-au adunat în jurul tancurilor și camioanelor grupului de mercenari Wagner în timp ce se retrăgeau din orașul Rostov-pe-Don, din sudul Rusiei, în urma unei scurte revolte.
De la Moscova, Vladimir Putin se adresa națiunii; obișnuit cu discursurile în care acuza Occidentul că atentează la integritatea Rusiei, autocratul de la Kremlin rostea un altfel de mesaj: trădătorii [din interiorul Rusiei] vor fi aspru pedepsiți pentru că pun în pericol constituția.
Între timp, acțiunea lui Prigojin continua. Wagner a ajuns la Voronezh, oraș în preajma căruia au fost raportate lupte cu armata rusă. Cel puțin 15 militari ruși, majoritatea piloți de luptă, au murit după ce mercenarii au doborât un elicopter.
La Moscova, poliția a construit baricade, în timp ce vehicule blindate au fost trimise pentru a apăra ministerele și clădirile cheie. Părea că autoritățile din capitala rusă se pregătesc de asalt.
Nenumărate avioane au zburat din capitală; serviciile secrete ucrainene au susținut că inclusiv unul cu președintele Putin, însă informația nu a fost confirmată. Cert este că Putin, în afară de discursul de sâmbătă dimineață, nu a mai apărut public.
Știau americanii înaintea rușilor de revoltă?
Sâmbătă seara se întâmpla ceva la care puțini se așteptau. Nu Putin, ci amicul Lukașenko, președintele Belarusului, anunța că rebeliunea s-a încheiat.
Confirmarea avea să vină de la Prigojin însuși, care anunța că a ajuns la un acord cu Aleksandr Lukașenko, dar și de la Kremlin, de unde purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dimitri Peskov, declara că nimeni din Wagner nu va fi urmărit penal.
Colaj cu Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, și Vladimir Putin, cel al Rusiei.
Pentru un regim care în ultimele decenii a îngropat în închisoare sau în sicriu cele mai multe voci critice, concesia făcută de Putin celor pe care cu câteva ore înainte îi numea trădători de țară este remarcabilă.
Semnificația acesteia, precum și efectele asupra imaginii [din Rusia] a președintelui Vladimir Putin sunt încă imprevizibile.
E cert însă că acțiunea lui Prigojin este cea mai mare provocare la adresa autorității lui Putin de când acesta este președinte, din 2000. La fel de clar este că liderul rus a fost luat prin surprindere de mișcarea fostului său concitadin și bucătar.
Ca și în alte etape ale războiului purtat de Rusia în Ucraina, se pare că agențiile de informații occidentale au fost și acum mai bine informate decât cele rusești.
Potrivit New York Times, Prigojin se gândea la o revoltă de ceva vreme, iar oficialii serviciilor de informații au informat încă de joia trecută un grup mic de lideri ai Congresului de la Washington despre intențiile șefului Wagner. Temerea: ce s-ar putea întâmpla cu arsenalul nuclear al Rusiei dacă ar cădea în mâini greșite?
Într-o analiză NYT, Pavel Slunkin, fost diplomat belarus, spune că marele câștigător al acestei situații este liderul de la Minsk, Aleksandr Lukașenko. „Putin a pierdut pentru că a arătat cât de slab este sistemul său, că poate fi provocat atât de ușor”, a spus Pavel Slunkin.
În propria analiză a evenimentului, Politico scrie că revolta nu va fi ținută minte pentru acțiunea militară propriu-zisă, ci pentru că a dezvăluit, „ca un reflector puternic”, șubrezimea regimului Putin.
The Guardian îl citează pe fostul diplomat Alexander Baunov, care lansează ipoteza ca Prigojin să fi pariat că Putin va folosi rebeliunea ca pretext pentru a blama propria armată pentru eșecul din Ucraina.
Citat de BBC, fostul ministru rus al economiei Andrei Nechaev spune că „țara este evident în pragul unei mari schimbări”.
Pentru serviciul românesc al Europei Libere, istoricul Cosmin Popa spune că președintele Vladimir Putin nu mai are susținători, iar sistemul său se descompune.
Iar Alexander Vindman, fostul director pentru afaceri europene în Consiliul de Securitate Națională al SUA, a declarat pentru Foreign Policy că „cel mai mare beneficiar” al revoltei este Ucraina.
Serviciul ucrainean al Europei Libere scrie că pe rețelele sociale au fost virale în weekend meme-urile batjocoritoare la adresa armatei ruse și a lui Vladimir Putin.
Cine îi protejează pe români de urși
În țară, peste 130.000 de absolvenţi de liceu s-au înscris pentru susţinerea examenului de Bacalaureat în sesiunea iunie - iulie, care începe luni cu proba la Limba şi literatura română.
Examenul vine la finele unui an școlar marcat de greva generală a angajaților din sistemul preuniversitar, încheiată cu promisiunea guvernului că va majora salariile profesorilor.
Tot astăzi, Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc în şedinţă comună, în prezenţa premierului Marcel Ciolacu, având pe ordinea de zi eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Înaintea plenului, se vor reuni în şedinţe structurile de conducere ale PNL şi PSD.
Premierul Marcel Ciolacu va fi prezent astăzi în Parlament, unde se va vota tăierea pensiilor speciale pentru anumite categorii profesionale.
Din Europa Liberă puteți afla care sunt șansele ca România să găzduiască antrenamentele piloților ucraineni care urmează să conducă avioane F-16.
Tot pe site-ul nostru, la Țară în Service, un articol despre migrația urșilor din România în zone în care nu au mai ajuns până acum și cum autoritățile nu au izbutit să preîntâmpine întâlnirile nefaste om-urs.
Vă recomand și două reportaje video excelente, publicate în weekend de colegii mei: despre starea deplorabilă a Gării de Nord/București, și despre spațiile verze neștiute din Capitală.
Alte subiecte:
- Liderul conservator grec Kyriakos Mitsotakis a câștigat alegerile parlamentare după ce și-a depășit rivalul de centru-stânga . Mitsotakis a spus că are un „mandat puternic” de a merge mai repede pe calea schimbării.
- Loteria Română a anunţat, duminică seară, că s-a câştigat cel mai mare premiu din istoria jocului Loto 6/49, în valoare de peste 10 milioane de euro. Biletul norocos a costat 470 de lei și a fost jucat într-o agenție din București.
- Președinții Statelor Unite și Ucrainei, Joe Biden și Volodimir Zelenski, au discutat duminică prin telefon despre tulburările din Rusia, summitul NATO din 11-12 iulie și despre contraofensiva ucraineană.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Podcastul Europa Liberă SmartJob este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.
Pe mâine,
Ionuț