În ultima perioadă, municipiul București raportează un număr alarmant de cazuri noi de infecții cu noul coronavirus. Recent, capitala României a trecut oficial de pragul de incidență medie la 14 zile de 7 cazuri la 1.000 de locuitori.
Ritmul de creștere este natural mai lent, dată fiind populația mare a orașului și modalitatea nouă de calcul a incidenței, care nu mai ia în considerare cazurile din focare.
Îți mai recomandăm Unde a dus jocul cifrelor COVID: Județul Sibiu are 1.300 de cazuri în focare, toate neluate în calcul la incidențăCâteva exemple din statistica Bucureștiului:
- 10 decembrie - 1.867 cazuri
- 9 decembrie - 1.762 cazuri
- 7 decembrie - 1.946 cazuri
- 4 decembrie - 1.627 cazuri
Pe 13 decembrie, o aeronavă militară a transferat doi pacienți în stare gravă de la București la Sibiu din cauza supraaglomerării secțiilor ATI din Capitală.
„Bucureștiul nu avut valuri, ci doar creștere constantă în trepte”, explică pentru Europa Liberă medicul Octavian Jurma. „Singura scădere din capitală este dată de prăbușirea numărului de teste”, adaugă acesta.
„Dacă va continua așa, Bucureștiul va ocupa toate paturile ATI din țară”, avertizează Jurma.
Săptămâna trecută - adică în ultimele 7 zile, au fost depistate 11.000 de cazuri în București. Experiența anterioară ne arată că circa 1.000 pot ajunge să aibă nevoie de îngrijiri la ATI. De oxigen, dar fără ventilare mecanică, pobabil ar avea nevoie circa 2.000 de oameni.
„Or, în România estimările arată că avem circa 1.400 de paturi de ATI COVID în total, cu circa 400 în București. Sigur, se eliberează paturi, dar nu așa repede. Deci în următoarele 14 zile este posibil să vedem o explozie”, explică medicul.
Îți mai recomandăm Medic: Degeaba numărăm paturile la ATI, că ele nu intubează singure paciențiiCum se poate evita un asemenea scenariu?
„România în primul val a acționat excelent. Dar acum nu vrem nicicum. La noi, politica de sănătate publică urmează declarațiile politice. E un pic bizară această disciplină a valului epidemic care se conformează cu declarațiile care anunță scăderi sau plafonări”, subliniază Octavian Jurma.
El arată că în județele unde capitala reședință de județ a intrat în carantină a existat un mimetism al celorlalte orașe și comune.
Singura excepție: Timișoara, unde au intrat în carantină localități limitrofe, dar în oraș a fost derulată o campanie intensă de informare și controlare a respectării măsurilor.
„Așadar, fără excepția Timișoarei, mai degrabă ar trebui carantinat Bucureștiul împreună cu localitățile din jur din județul Ilfov. Eu sunt fanul unor măsuri dure, scurte și programate, care să ne ofere un respiro”, spune medicul.
Îți mai recomandăm Este urgentă intrarea în carantină a Bucureștiului?Din postura expertului care analizează datele statistice și care face proiecții ale unor modele viitoare, Jurma acuză lipsa de date. Guvernul României nu publică numărul de paturi sau numărul de teste localizat.
„În mod bizar, incidența scade în județe unde nu s-a luat nicio măsură, cum ar fi Harghita sau Gorj. Iar în Olt, oficial, incidența este 1,19 / 1.000. Cu cazurile din focare este dublă”, atrage atenția medicul.
„În străinătate guvernele fug după oameni să-i testeze, ca nu cumva să se plimbe cineva infectat pe stradă. Noi nu avem urgența testării, din păcate. Nu vrem carantină, dar nici nu testăm”, explică Jurma.
Îți mai recomandăm COVID-19: România testează foarte puțin și extrem de restrictiv. Ce se poate face?