Linkuri accesibilitate

Aproape 2.000 de nereguli privind siguranța la incendii, găsite în spitale după tragedia de la Piatra Neamț


Zece persoane au murit în urma incendiului izbucnit pe secția ATI a Spitalului Județean Neamț

Pompierii și specialiștii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență au descoperit 1.921 de deficiențe legate de apărarea împotriva incendiilor, dintre care 138 au fost remediate în timpul verificărilor în urma controalelor la nivel național demarate după tragedia de la Piatra Neamț în care 10 persoane infectate cu coronavirus internate pe secția de ATI a Spitalului Județean au murit în urma unui incendiu.

Rezultatele anchetei s-au soldat doar cu 91 de amenzi, în valoare totală de 448.401 lei, și 1.402 de avertismente, potrivit raportului dat publicității luni de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Din totalul de 1.392 de spitale publice sau private, doar 310 au autorizație de securitate la incendiu, iar alte 52 sunt autorizate parțial.

IGSU precizează că pentru 728 din cele verificate, potrivit legii, nu este necesară obținerea autorizației de securitate la incendiu pentru a putea funcționa.

În urma verificărilor, alte 120 de clădiri au primit aviz de securitate la incendiu., din cele 302 care nu aveau autorizația.

Printre neregulile constatate se numără:

  • nefuncționarea, neasigurarea mentenanței instalațiilor de detecție, semnalizare și avertizare a incendiilor ori neasigurarea echipării construcțiilor cu astfel de sisteme de protecție la incendiu;
  • funcționarea fără deținerea autorizației de securitate la incendiu;
  • lipsa dotării, neasigurarea mentenanței ori nefuncționarea instalațiilor de hidranți interiori/exteriori de incendiu;
  • nedotarea sau neasigurarea verificării mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor (stingătoare de incendiu);
  • neverificarea instalațiilor electrice cu personal atestat/autorizat, utilizarea instalațiilor electrice cu defecțiuni sau improvizații ori suprasolicitarea acestora;
  • marcarea necorespunzătoare a căilor de evacuare sau lipsa instalațiilor de iluminat corespunzătoare, precum și neasigurarea condițiilor de evacuare în cazul producerii situațiilor de urgență

Raportul conține concluziile a 292 de controale desfășurate în ultima lună în țară, dar verificările nu au fost încheiate pentru municipiul București și județul Ilfov, unde verificările sunt încă în desfășurare pentru că numărul mare de spitale nu a permis finalizarea tuturor verificărilor până în prezent.

Verificările au vizat chestiuni birocratice, precum avizele sau autoritățile sau conformarea la prevederile legale, dar și chestiuni punctuale precum instalațiilor de detectare, semnalizare, alarmare și stingere a incendiilor sau dotare cu stingătoare de incendiu în secțiile de terapie intensivă.

Controalele au început în data de 17 noiembrie, în urma incendiului produs în secția de terapie intensivă a Spitalului Județean Neamț, unde au murit zece persoane. De asemenea, un medic care a scos din flăcări a fost transferat la un spital din Bruxelles.

Verificările au fost făcute de echipe mixte din care făceau parte specialiști ISU, DSP și ai Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor și Recipientelor sub Presiune (ISCIR).

Cum s-a produs tragedia de la Piatra Neamț

Procurorii Parchetului General investighează posibilitatea producerii incendiului de la spitalul județean din Piatra Neamț din cauza funcționării defectuoase a aparaturii medicale.

Ancheta este condusă de procurorul Marius Iacob de la Parchetul General, cel care s-a ocupat în trecut de cercetările în cazul Colectiv sau incendiul de la Maternitatea Giuleşti.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ avea autorizaţie de securitate la incendiu obţinută la momentul construirii, adică înainte de 1990, potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ. Doar două etaje superioare, nu și cel unde a izbucnit incendiul, fuseseră autorizate de ISU.

Incendiul în care şi-au pierdut viaţa 10 persoane s-a produs la etajul doi al spitalului, însă doar etajele 4 şi 5, modernizate, au obţinut autorizaţii ISU în 2015 şi în 2016.

Prima ipoteză luată în calcul de pompieri, imediat după producerea tragediei, a fost existența unui scurtcircuit care a aprins aparatele cu oxigen din secția ATI.

Medicul Liviu Ungureanu, șeful secției ATI de la Piatra Neamț a explicat într-un interviu pentru Recorder că incendiul a pornit cel mai probabil de la un injectomat (aparat electric care administrează automat injecții unui pacient) care s-a aprins. Combinezonul de protecție al unei asistente care se afla lângă el s-a aprins, apoi flăcările s-au extins. Medicul Cătălin Denciu a intrat și el să încerce să scoată pacienții, însă și combinezonul său a luat foc, a povestit Ungureanu.

Aparatura din secția ATI de la Piatra Neamț era relativ nouă, cumpărată de Consiliul Județean, însă nu se știe încă dacă instalația electrică a spitalului fusese adaptată corespunzător pentru un consum crescut de curent și nici dacă aparatele fuseseră calibrate corespunzător.

Politic, vina pentru producerea tragediei s-a aruncat dintr-o parte în alta, de la Consiliul Județean Neamț condus de social-democratul Ionel Arsene, în a cărui subordine se află spitalul, la guvernul PNL care este acuzat că nu a avizat spitalul modular de la Lețcani și astfel s-a produs o supraîncărcare cu pacienți Covid.

O alt controversă a fost iscată de avizarea extinderii secției ATI. Premierul Ludovic Orban a spus că Direcția de Sănătate Publică Neamț nu și-a dat avizul pentru extindere, în timp ce președintele PSD Marcel Ciolacu a publicat documente care arată că DSP avizase reorganizarea spitalului în două rânduri – aprilie și august. Solicitarea pentru extinderea secției ATI la etajul trei al spitalului fusese făcută încă din luna martie, arată documentele, însă avizele date de DSP nu specifică exact această modificare a secției ATI, ci aprobă reorganizarea paturilor la nivelul întregului spital.

Până la stabilirea unor vinovați de către anchetă, ministrul Sănătății a găsit de cuviință să arunce o responsabilitate generală.

„Suntem toți vinovați în această țară”, a considerat Tătaru, pentru că „am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situație medicală”. După intervenția premierului și a președintelui, Tătaru a nuanțat declarația la „toți miniștrii Sănătății".

Proteste în Georgia față de restricțiile legate de coronavirus
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:50 0:00
XS
SM
MD
LG