În prima fază a pandemiei, ipoteza era că virusul a plecat din piața de păsări din Wuhan, fiind transmis de la lilieci la om, apoi accea că virusul a scăpat dintr-un laborator tot din Wuhan, așa cum controverse au existat și în legătură cu momentul real al apariției primului caz de infectare la om. Pe tot parcursul au existat însă multe teorii ale conspirației, alimentate de lipsa de transparență a autorităților din China, dar și neîncrederea oamenilor în autorități și știință au condus la speculații și teorii despre cauzele pandemiei.
„Toate ipotezele rămân în picioare”, declara, în martie, Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății. Dar nu toate ipotezele cântăresc la fel de mult în ochii comunității științifice.
Ipoteza laboratorului - între credibilitate și demontare
Încă de la începutul pandemiei a circulat ipoteza conform căreia virusul ar fi scăpat dintr-un laborator din Wuhan, China. Autoritățile chineze au negat însă această posibilitate și continuă să o facă și astăzi. Organizația Mondială a Sănătății și guvernul american au cerut o anchetă la laboratorul din Wuhan, locul unde ar fi fost posibilă clarificarea problemei.
China a blocat, în mare măsură, aceste investigații internaționale: oficialii de la Beijing au întârziat, au arătat cu degetul, sau au negat responsabilitatea, aruncând pe piață alte teorii nefondate privind aducerea virusului din alte locuri. Echipa OMS care a călătorit în China pentru a investiga originea virusului nu a fost lăsată să cerceteze pe deplin circumstanțele de la fața locului. OMS a cerut între timp Chinei să împartă mai multe date cu comunitatea științifică internațională.
Raportul, publicat la începutul acestui an, nu a reușit să prezinte suficiente dovezi pentru a susține teoria că virusul a plecat din laboratorul de la Wuhan. Cu toate acestea, nu exista în inventarul laboratorului nicio mostră de SARS-Cov-2 în primele faze ale răspândirii virusului.
Îți mai recomandăm Originea COVID-19 | Varianta laboratorului nu mai e teorie a conspirației, ci „probabilitate”Dr. Ben Embarek, epidemiolog și specialist în siguranța alimentară, a condus echipa OMS care s-a deplasat în China pentru a investiga laboratorul din Wuhan. Embarek a încurajat recent cercetarea mai aprofundată a laboratorului din Wuhan - este singurul membru al echipei care a deviat de la perspectiva OMS care arăta că nu merită cercetat un posibil incident din laborator.
De unde inițial Embarek considera teoria laboratorului ca fiind extrem de improbabilă, acum o consideră a fi o „ipoteză probabilă”, conform unui interviu cu postul danez TV2.
Acesta explică: „de exemplu, un angajat care a fost infectat pe teren când colecta mostre ar putea fi una dintre ipotezele probabile. Acesta ar putea fi unul dintre punctele prin care virusul trece de la lilieci la oameni.”
În raportul din februarie 2021, ipotezele OMS au rămas: incident de laborator, transmiterea de la o gazdă animală, transmiterea prin alte gazde intermediare. „În afară de faptul că erau câteva laboratoare care lucrau cu Coronavirusul în zona Wuhan, nu aveam motive să credem că ipoteza este probabilă”, declara Embarek în februarie.
Îți mai recomandăm Vaccinarea între recompense și dezinformare | Ce nu au înțeles autoritățile româneDeși Embarek și ceilalți cercetători au mulțumit Chinei pentru cooperare în timpul anchetei, aceștia au menționat de la început că erau dezamăgiți de informațiile pe care le-au obținut. „Politica era mereu cu noi, de cealaltă parte a mesei”, a punctat Embarak despre ancheta din Wuhan. „La început, [chinezii, n.r.] nu au vrut să punem nimic despre laborator. Am insistat să îl includem [în raport, n.r.], pentru că mare parte din dezbatere este despre originea virusului.”
Conform lui Embarak, echipa a dezbătut dacă să includă teoria laboratorului în raportul OMS chiar și cu două zile înainte de publicarea acestuia. Autoritățile chineze, care s-au împotrivit de la bun început acestei discuții, au căzut de acord să lase această ipoteză în raport, „cu mențiunea că nu se vor recomanda alte studii pentru a conforma ipoteza”. Asta s-a și întâmplat în raport, dar comunitatea internațională a privit acest lucru cu scepticism.
OMS a fost pusă sub presiune, din cauza nemulțumirilor față de rezultatele raportului. Directorul OMS a propus luna trecută o nouă fază de investigații, propunere primită rău de către Beijing.
În mai, președintele american Joe Biden a cerut redactarea unui raport pe tema originii virusului SARS-Cov-2. Raportul va apărea această lună. Experții care lucrează la raport sunt încă divizați în două tabere - cei care susțin teoria laboratorului și cei care consideră că virusul ar fi sărit în mod natural de la animal la om.
Îți mai recomandăm Serviciile de informații din SUA investighează de unde provine coronavirusul | Ce știm până acumIpoteza originii animale - Varianta oficială a OMS
O parte din produsele animale din piața de fructe de mare Huanan, din apropierea laboratorului din Wuhan, proveneau de la animale sălbatice - iepuri, crocodili, lilieci și alte animale care sunt vulnerabile în fașa virusurilor respiratorii SARS. E posibil ca virusul să fi sărit ori direct de la lilieci la oameni, ori să fi trecut printr-o gazdă intermediară.
Aceasta este, de fapt, și ipoteza susținută de raportul OMS publicat în martie 2021, care menționează că este extrem de improbabil ca virusul să fi originar dintr-un laborator. Cu toate acestea, cercetătorii OMS nu au reușit să determine o origine geografică pentru virus sau cum și când a infectat prima persoană.
Au existat, în istorie, mai multe cazuri de coronavirus și alte boli periculoase transmise de la animal la om, printre care prima epidemie de SARS provenită de la lilieci și Ebola, care își are originea la lilieci sau primate. Un raport din iunie 2021 descoperea că umanitatea a mai trecut printr-o epidemie de coronavirus acum peste 20.000 de ani, în Asia de Est.
Îți mai recomandăm Studiu: Cu mii de ani în urmă, Asia de Est a mai trecut printr-o pandemie de coronavirus
Deși este unul dintre cele mai probabile locuri în care s-a răspândit virusul, piața Huanan a jucat un rol mai puțin important decât credem, conform lui Embarak. Primele cazuri înregistrate nu erau legate de piață. „Virusul circula deja peste tot prin oraș”, spune acesta despre a doua jumătate a lunii decembrie 2019. „Cazurile din afara pieței au secvențe virale diferite. Acest lucru indică ori căi diferite de transmitere, ori o transmitere unică, cu ceva timp în urmă, dar încă nu e clar.”
Datele și probele accesate de anchetatorii OMS au fost colectate și filtrate de autoritățle chineze - investigația nu a fost deloc indepenentă.
Îți mai recomandăm Analiză. Trei probleme pe care le-a dezvăluit pandemia în societatea româneascăIpoteza originii din mâncarea congelată - Improbabilă
În piața Huanan, unde a fost descoperit prima oară virusul, se vindeau produse congelate și refrigerate de origine animală. Virusul supraviețuiește în astfel de condiții și a fost între timp detectat în produse înghețate venite din Australia. Teoria privind originea congelată a virusului a fost lansată de presa de partid apropiată guvernului de la Beijing și promovată pe toate canalele apropiate.
Scenariul este foarte improbabil, a explicat Embarek în februarie 2021. Din punct de vedere statistic șansele sunt extrem de mici ca aceasta să fie cauza, muncitorii din fabricile de produse congelate s-au îmbolnăvit în 2020 și au transmis virusul pe produsele alimentare, dar în 2019 nu ar fi fost probabil acest fenomen.
Ipoteza originii dinainte de decembrie 2019 - Improbabilă
În China se înregistraseră, într-adevăr, câteva mii de cazuri suspecte de gripă sau alte boli respiratorii înainte de decembrie 2019. Însă aceste cazuri nu sunt interconectate - iar testele serologice au ieșit toate negative. Embarek nu a demontat complet ipoteza, ci a menționat că ar fi nevoie de cercetări suplimentare.
Îți mai recomandăm De la Pământul plat și reptilieni la cipurile din vaccin. De ce cred oamenii în conspirații?