Emilia Șercan: Nu Comisia de Etică, ci CNATDCU trebuie să hotărască în cazul Ciucă

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Emilia Șercan, cea care a documentat acuzațiile de plagiat la adresa premierului Ciucă, explică că CNATDCU este singura instituție care se poate pronunța în cazul unei suspiciuni de plagiat iar oricine poate face o sesizare la acest for.

În cazul premierului Ciucă, acesta a invocat necesitatea unor verificări. Dar a cerut o verificare Universității Naționale de Apărare (UNAp), nu Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare.

Atât premierul, cât și susținătorii săi, dar și președintele Klaus Iohannis spun că așteaptă „o decizie finală a instituțiilor abilitate".

În cazul în care Comisia de Etică a UNAp confirmă suspiciunile de plagiat, va trimite un raport la CNATDCU care va face apoi propriile verificări. Consiliul poate începe însă verificarea și înainte, dacă ar fi sesizat.

Până acum, nimeni nu a sesizat CNATDCU cu privire la suspiciunea de plagiat în teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă. Consiliul publică în timp real pe site-ul propriu toate sesizările admise. Emilia Șercan spune pentru Europa Liberă că ea nu a făcut o astfel de sesizare.

„Nu știu dacă este totuși treaba mea să depun și sesizare. Până la urmă, eu mi-am făcut munca de jurnalist. M-am dus la bibliotecă, unde am stat zile în șir, am analizat, am comparat, am făcut tot felul de exerciții de asociere ca să ajung la sursele plagierii. Mai departe, există în țara aceasta 18 milioane de locuitori care teoretic pot face sesizare. Legea spune că și persoanele juridice pot depune sesizare. Eu mi-am asumat oricum critici, înjurături și tot felul de alte presiuni asupra mea. Dacă dorește cineva să facă sesizare, să o facă".

Lucrarea de doctorat a premierului Nicolae Ciucă nu putea fi citită în format tipărit. De aceea Emilia Șercan a cerut de mai multe ori Bibliotecii Naționale să o digitalizeze astfel încât să poată fi consultată. Jurnalista spune că, până să publice ancheta, a durat o lună de zile studierea tezei lui Nicolae Ciucă.

Europa Liberă: Ce ar trebui să urmeze din punct de vedere legal după ce publicarea unei astfel de anchete?

Emilia Șercan: „Există o rută majoră de rezolvare a cazului tezei de doctorat cu suspiciune de plagiat a premierului Ciucă. În România, potrivit legislației, există o singură instituție care se poate pronunța și care poate emite decizie fie de menținere a titlului de doctor, fie de retragere a titlului. Este vorba de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU)".

Europa Liberă: Legea spune că CNATDCU nu se poate autosesiza. Cine ar trebui să facă sesizare? Cel care a descoperit plagiatul? Sau oricine?

Emilia Șercan: „Legea spune foarte clar că orice persoană, inclusiv membrii CNATDCU, poate să facă o sesizare. Inclusiv domnul Ciucă poate să facă o sesizare cu privire la teza domniei sale. Eu am pus în materialul meu de pe Pressone toate dovezile, în acele tabele am pus inclusiv paragrafele de la care începe textul plagiat. Și am zis și numărul de rânduri. Am dat mură în gură celor care vor să facă sesizarea, dar și acestor comisii care vor analiza teza, în situația în care va exista o sesizare depusă la CNATDCU".

Emilia Șercan a explicat pentru Europa Liberă că publicarea anchetei sale jurnalistice a avut loc în acest moment pentru simplul motiv că acum a terminat investigația.

„Eu vreau să le spun acestor persoane care se întreabă 'dar de ce acum?' că am făcut solicitare la Biblioteca Națională pentru acces digital la teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă în luna septembrie 2020, pentru că lucrarea nu putea fi studiată în format tipărit în sala de lectură. În acea vreme, Nicolae Ciucă era ministru al Apărării. După care am revenit cu o altă solicitare în luna mai 2021, și după care am făcut o nouă solicitare în 25 octombrie 2021, deci cu mult timp înainte ca el să ajungă premier".

Jurnalista a văzut lucrarea lui Nicolae Ciucă în 17 decembrie, a doua zi după ce teza a devenit accesibilă în format electronic, imediat ce Biblioteca Națională i-a dat acces la teză.

Europa Liberă: Camera de Comerț și Industrie a României a transmis un comunicat intitulat „Je suis Ciucă!”. În schimb, Ministerul Educației nu a spus nimic. Cum vezi reacțiile produse de articolul tău?

Emilia Șercan: „În primul rând, camerele de comerț sunt instituții apolitice. Nu știu dacă susținerea plagiatului este o chestiune politică, este în primul rând o chestiune academică. Dar poate să aibă, într-adevăr, și consecințe politice. Și mai știu un lucru: CCIR are un interes economic major referitor la un teren enorm care era în proprietatea sa și acum îl dispută juridic. Nu cumva prin acest comunicat, CCIR solicită în mod indirect sau este un fel de servilism pentru a-și rezolva chestiunea?

Ministrul Educației nu a avut nicio reacție cu toate că i-a fost solicitat un punct de vedere pe grupul de jurnaliști de la minister. El este foarte comunicativ cu alte ocazii".

Europa Liberă: Ce ar trebui să se întâmple după dovedirea unui plagiat? Nu este prima dată când un premier este acuzat de plagiat. Pe listă se află și Victor Ponta și Mihai Tudose.

Emilia Șercan: „​Victor Ponta nu a demisionat când a fost acuzat de plagiat, a rămas în funcție și a demolat instituții, a schimbat regulamente, a dat afară oameni din comisii și i-a înlocuit. Victor Ponta este cel care a stabilit un standard care înseamnă că atunci când ești acuzat de plagiat într-o teză de doctorat și ocupi o funcție publică nu face parte din normalitate plecarea sau demisia din funcția respectivă. Ulterior, nicio altă persoană nu și-a dat demisia. Și au fost foarte multe persoane. Să ne amintim de Gabriel Oprea, Petre Tobă și alții."

Europa Liberă: ​Toți cei acuzați de plagiat pe când erau în funcții publice au primit verdicte ulterior. De ce durează atât de mult analiza CNATDCU?​

Emilia Șercan: „​Aici e o problemă față de ce face CNATDCU pentru că s-a abținut întotdeauna să emită verdicte când o persoană s-a aflat în funcție publică. Procedural, CNATDCU are la dispoziție 45 de zile pentru a da un verdict. Dar niciodată cele 45 de zile nu au fost respectate. Avem situații în care așteptăm verdicte ani de zile. Dacă cei de la CNATDCU au o problemă că le este frică, să plece și să vină alți oameni cu mai mult curaj".

Europa Liberă: ​De fiecare când se schimbă ministrul Educației se mai schimbă ceva și la CNATDCU​. Care e statutul CNATDCU din punct de vedere al independenței?

Emilia Șercan: „​​CNATDCU este independent, are toată independența dată de legislație. Ministerul Educației nu are cum să intervină atunci când e evaluată o teză. Dar poate că există încetățenită în mentalitatea instituțională faptul că anumite sesizări care vizează persoane aflate în funcții publice nu sunt verificate în momentul când aceștia sunt în funcții publice. Și avem exemple destule aici. Lucian Netejoru de la Inspecția Judiciară are sesizare de plagiat de 4 ani de zile, Bogdan Despescu- secretar de stat în MAI- are sesizare de 2 ani de zile. Nu există soluție pentru fostul premier Tudose".

Europa Liberă: ​Cei care sunt dovediți că au plagiat nu sunt pedepsiți din punct de vedere material. Sau nu e foarte clar cum ar trebui să răspundă. Când trebuie ca ei să dea înapoi banii obținut în urma plagiatului?

Emilia Șercan: „​​După ce soluția de retragere este dată, e destul de clar ce ar trebui să se întâmple. Teoretic, banii pe care i-ai obținut în urma plagiatului îi dai înapoi dacă instituția care ți-a plătit ție bani ca spor de doctorat se îndreaptă împotriva ta. Este o unică condiție ca după ce sentința de plagiat a rămas definitivă instituția care a plătit sporul doctoral să ceară banii persoanei respective".

Europa Liberă: Este o problemă de legislație?

Emilia Șercan: ​„​Eu nu sunt adepta ideii că atunci când apare o problemă să schimbăm legea. În legislație există destule prevederi care se pot aplica și pentru chestiunea retragerii titlului și pentru recuperarea banilor plătiți. Dar aici ajungem la voința politică pentru că cei care conduc instituțiile sunt fie membrii de partid, fie sunt sprijiniți politic. Problema este că statul nu se preocupă sumele de bani date persoanelor dovedite oficial ca plagiatori".

Ce ar trebui să se întâmple după ce există suspiciuni de plagiat pentru o teză de doctorat

• Singura instituție care dă un verdict în cazul plagiatelor este Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare(CNATDCU).
• Universitatea la care a fost susținută teza de doctorat se sesizează și verifică teza prin Comisia de Etică. Dacă găsește că teza a fost plagiată, face sesizare la CNATDCU. În paralel însă, Consiliul poate întruni comisia de specialitate dacă primește o sesizare că o teză de doctorat a fost plagiată. De la sesizare până la un verdict final trece cel puțin o lună de zile.
• O astfel de sesizare nu există încă în cazul premierului Nicolae Ciucă.
• După ce e primită sesizarea, Consiliul general are la dispoziție 15 zile pentru numirea comisiei de lucru formate din membri ai CNATDCU și/sau experți externi. Comisia are la dispoziție 15 zile pentru analiza sesizării și formularea unei propuneri privind soluționarea acesteia. Consiliul general CNATDCU are la dispoziție 10 zile pentru a analiza propunerea comisiei de lucru.
• Consiliul general al CNATDCU decide prin vot, exprimat direct în platformă, dacă au fost sau nu respectate standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv existența sau nu a plagiatului.
• Verdictul este trimis autorului tezei de doctorat care poate să facă contestație în termen de 10 zile. La această contestație, CNATDCU va răspunde în alte 10 zile. Ulterior, Secretariatul tehnic comunică decizia autorului contestației. Urmează ca apoi Secretariatul tehnic al CNATDCU să încarce în platformă numărul ordinului privind retragerea titlului de doctor.
• Decizia CNATDCU trebuie avizată de juriștii de la Ministerul Educației, iar ministrul Educației este cel care, în final, semnează ordinul de retragere a titlului de doctor.