Anghel Saligny: Bătălia politică pentru 50 de miliarde de lei. Harta proiectelor și lista partidelor câștigătoare

Anghel Saligny,​ este, în esență, fostul Program Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Poate cea mai importantă diferență dintre cele două este suma medie pe care comunele și orașele o vor încasa pentru proiectele aprobate.

Aceasta a crescut semnificativ, ajungând la 9 milioane de lei pentru comune, 7 milioane de lei în municipii, 9-10 milioane de lei pentru orașe, iar în cazul consiliilor județene la peste 30 de milioane de lei.

Comparativ, primarii din comune și orașe care au primit bani prin PNDL au gestionat proiecte cu o valoarea medie de aproximativ 2-3 milioane de lei, iar consiliile județene de 10 milioane de lei.

Expert Forum a realizat o analiză comprehensivă a proiectelor deja aprobate – în afara celor destinate investițiilor în infrastructura de gaze - și a constatat că Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației Locale a aprobat 4.604 proiecte din cele 7.545 care au fost depuse de autoritățile locale și județene din țară.

Valoarea totală a acestora este de 50 de miliarde de lei, de trei ori mai puțin decât valorau, cumulate, toate propunerile de proiecte.

Grosul banilor, aproximativ trei sferturi, vor merge în comunele din România care ar trebui să își modernizeze infrastructura, rețelele de apă și canalizare sau clădirile de interes public.

La fel ca și la PNDL, precedentul program de dezvoltare locală, factorul politic a cântărit foarte mult în alocarea fondurilor. Câștigătorul, paradoxal, pare să fie UDMR.

În cazul a 39% din unitățile administrativ teritoriale conduse de reprezentanți ai UDMR, ministerul a aprobat peste 90% din proiectele depuse. Ministerul Dezvoltării, care gestionează programul, este condus de Cseke Attila, de la UDMR.

Unele UAT-uri, precum municipiul Târgul Secuiesc, orașul Covasna sau comunele Vâlcelele sau Cehu Silvaniei, toate conduse de lideri UDMR, au avut toate proiectele depuse aprobate.

Următorul partid cu cele mai multe comune sau orașe ale căror proiecte au fost aprobate în totalitate este PSD. 30% din UAT-urile conduse de social-democrați au avut cel puțin 90% din proiecte aprobate. La PNL, procentul este de 20%, în timp ce la USR de doar 12,5%.

La capitolul proiecte 100% aprobate, cel mai bine stă, de departe, municipiul Craiova, condus de Lia Olguța Vasilescu (PSD). Primăria Craiova a depus 31 de proiecte, toate aprobate.

„La Anghel Saligny cam toată lumea a primit câte ceva”, spune pentru Europa Liberă Septimius Pârvu, de la Expert Forum, cel care a realizat analiza alocărilor fondurilor.

Pârvu spune că există un echilibru politic și că „procentele de fonduri primite corespund mai mult sau mai puțin cu procentajele care au rezultat din alegerile locale”. Există însă unele județe în care fie PSD, fie PNL, au primit mai multe fonduri decât numărul de primari pe care îi au.

Bucureștiul nu a primit niciun proiect

O situație care a stârnit controverse este cea a Primăriei Generale a Bucureștiului. Municipalitatea condusă de Nicușor Dan, edilul susținut la alegeri de liberali, dar care a căzut între timp în dizgrația PNL, a depus 38 de proiecte prin Programul „Anghel Saligny”, însă niciunul nu a fost aprobat.

Primăria Generală a Bucureștiului ceruse prin proiectele depuse aproape 8 miliarde de lei.

Primăriile de sector, în schimb, au mai multe proiecte aprobate, reiese din analiza Expert Forum. Toate sectoarele, în afară de Sectorul 5, au avut proiecte eligibile, suma totală a acestora fiind de aproximativ 138 de milioane de lei.

Septimius Pârvu crede că ignorarea proiectelor Primăriei Capitalei nu este, totuși, o mare surpriză.

„Logica unor astfel de programe este să se susțină dezvoltarea acelor comunități care nu au deja acces sau care sunt izolate, care au nevoie de creștere economică. Pe când Bucureștiul are totuși cel mai mare buget din țară. Nici PNDL-ul, nici Saligny nu au fost programe care să finanțeze neapărat municipii sau orașe foarte bogate”, a spus Pârvu.

Bugetul total alocat prin „Anghel Saligny” este de 5%, în timp ce pentru orașe de 7%. În cazul Bucureștiului, Septimius Pârvu admite, totuși, că ar putea fi putut conta și factorul politic.

Interviul integral cu Septimius Pârvu:

Europa Liberă: Care sunt cele mai importante concluzii ale analizei EFOR privind Programul „Anghel Saligny”?

Septimius Pârvu: Până în acest moment sunt aprobate 4.604 proiecte și au fost depuse vreo 7.500. Nu ne-am uitat în acest moment pe (proiectele) legate de gaz, pe sisteme și instalațiile de gaz, și nu avem nici datele pentru județul Galați. Nu avem o explicație de ce județul Galați a rămas ultimul și nu au fost încă publicate datele.

Numărul de proiecte este mai mic. Prin cele două programe ale PNDL-ului, au fost peste 11.000 de proiecte finanțate. Acum, avem 4.600, care valorează în jur de 50 de miliarde. O primă observație este că valoarea medie a proiectelor a crescut.

Am încercat să facem o comparație, cam cât a fost valoarea medie a unui proiect PNDL, față de cât este acum. În unele cazuri există creșteri și de două, trei ori. Deci avem mai puține proiecte și cumva mai mari (…) Cea mai mare parte din acești bani ca și la PNDR vor merge spre comune pentru că logica programului este să se finanțeze mediul rural.

Municipiul București nu a primit niciun ban, deși depusese 38 de proiecte, însă au fost alocați undeva la 138 de milioane pentru sectoare.

La nivel național, nu au depus proiecte chiar toate UAT (unități administrativ teritoriale). Sunt câteva zeci care nu au depus. Dar, dintre cele care au primit bani până în acest moment, am văzut că 628 au primit aceeași sumă cu ce au cerut.

Septimius Pârvu/Expert Forum.

La capitolul proiecte aprobate, situația este un pic mai mai diferită. Cele mai multe proiecte au fost primite de municipiul Hunedoara, în schimb Craiova este cumva campion - municipiul Craiova a primit 31 din 31 de proiecte. Este localitatea care a primit cele mai multe proiecte comparativ cu cele depuse.

Noi ne-am uitat și la nivel politic pentru că tot timpul întrebarea este cum s-au împărțit la nivel politic acești bani și am comparat cu rezultatul alegerilor din 2020. Există un echilibru politic, în sensul în care procentele de fonduri primite corespund mai mult sau mai puțin cu procentajele care au rezultat din alegerile locale.

Ne-am mutat și la nivel de județ. Există câteva județe unde există discrepanțe. Adică fie PSD, fie PNL au luat ceva mai mult decât aveau primari. Diferențele sunt undeva sub 10 la sută, însă. Deci, cumva pare că la Saligny cam toată lumea a primit câte ceva (…)

Ne-am uitat la nivel de unități administrativ-teritoriale câte au primit mai mult de 90% din sumele solicitate. O localitate poate să propună și 30 de proiecte. Asta nu înseamnă neapărat că vor fi aprobate. Știm că la Saligny a existat un fond minim alocat pentru fiecare tip de localitate, la comune, de exemplu, era 4 milioane.

Dar dacă ne uităm pe această statistică, de exemplu la PSD, 30% din unitățile administrativ teritoriale care sunt conduse de PSD au primit mai mult de 90% (din proiectele depuse). În cazul PNL este 20%, la UDMR este 39%.

În cazul USR, este undeva pe la 12%. Deci cumva reiese că UDMR iese mai bine din povestea asta dacă ne uităm comparativ la ce s-a depus și ce au obținut.

Europa Liberă: Puneți foarte mult accent pe elementul politic. Vorbim, totuși, de fonduri guvernamentale, 50 de miliarde de lei din bani publici, unde, teoretic, criteriul politic nu ar trebui să conteze mai mult decât cel al calității proiectelor.

Septimius Pârvu: Avem niște experiențe nefericite din PNDL, nu știm exact câte, pentru că nimeni nu a făcut o analiză comprehensivă. Nimeni nu știe, de fapt, în ultimii 10 ani, câte proiecte au fost OK, câte nu au fost. Citeam zilele trecute o știre că Ministerul Dezvoltării a oferit posibilitatea unor comunități care nu terminaseră proiecte din PNDL I să le prelungească, deși ele trebuiau terminate acum mulți ani, deci încă implementăm proiecte din PNDL I, care a început în 2013.

Este clar că au existat probleme. Noi am încercat să ne uităm și dacă localitățile care au primit foarte mulți bani în prima etapă și nu i-au implementat au mai primit și acum banii. Nu pare neapărat să existe o suprapunere, dar nu avem încă date foarte precise.

În esență, modul în care a fost aprobat Saligny și toate discuțiile din jurul legislației și reglementărilor au fost politice. Vă aduceți aminte toate discuțiile din jurul alegerii lui Florin Cîțu la președinția PNL. Este un program care până acum a fost puternic politizat. Și faptul că dai la toată lumea câte ceva pare a fi în sine un mod de a mulțumi pe toată toată lumea.

La PNDL nu am avut, de exemplu, această regulă, adică nu primea toată lumea ceva. Eu cred că Saligny rămâne în esență un program politic, un program de cumpărare a influenței la nivel local. Acuma întrebarea este cât de mult se va îmbunătăți modul de implementare a proiectelor comparativ cu ce am avut până acum.

Chiar dacă nu avem o analiză - pe care trebuia să o facă ministerul - să știm ce a mers bine, ce a mers rău, faptul că au existat totuși atâtea discuții și scandaluri, din păcate, poate este un factor prin care se va îmbunătăți implementarea programului de acum înainte. Rămâne în principiu responsabilitatea fiecărui implementator.

Sigur, ministerul are rolul de a face control, în noua ordonanță există o direcție care ar trebui să se ocupe ceva mai bine de monitorizare, însă impresia mea este că tot este foarte puțină resursă pentru monitorizarea unui număr atât de mare de proiecte. Există potențial mare de politizare la achiziții.

Experiența noastră a arătat până acum, din datele pe care le-am analizat noi, că în fiecare județ sunt câte patru-cinci o firme conectate politic care câștigă 50-60-70 la sută din bani. Există acest potențial.

Riscul politic încă există. Acum, modul în care s-au aprobat aceste proiecte este un pic mai transparent decât la PNDL, în sensul că s-a publicat lista cu proiectele propuse cu cele aprobate. La PNDL nu am putut face această analiză, deci există un plus de transparență.

Ordonanța stabilește că și achizițiile se vor publica separat, ceea ce ar fi un mare plus. Însă, sigur, vom vedea ce se va întâmpla în perioada de implementare și ce vor face beneficiarii. Să nu uităm că încă mai sunt foarte multe proiecte neimplementate din PNDL, adică până să începem să implementăm Saligny să vedem ce s-a întâmplat și cu proiectele astea, unde au fost 46 de miliarde.

Sper să nu uităm toate problemele legate de PNDL, pentru că ele sunt mai mult sau mai puțin aceeași poveste. Doar că la Saligny există niște mici îmbunătățiri. Deocamdată pe hârtie, hai să le vedem și în practică.

Europa Liberă: Spuneați că vi se pare oarecum firesc ca Primăria Generală a Bucureștiului să nu primească proiecte prin Anghel Saligny. Dar și Bucureștiul are nevoie de dezvoltare.

Septimius Pârvu: În principiu, logica unor astfel de programe este să se susțină dezvoltarea acelor comunități care nu au deja acces sau care sunt izolate, care au nevoie de creștere economică. Pe când Bucureștiul are totuși cel mai mare buget din țară. Nici PNDL-ul, nici Saligny nu au fost programe care să finanțeze neapărat municipii sau orașe foarte bogate. Pentru ca altfel nu pare să mai aibă o logică.

Cum să punem la grămadă niște comune care nu au infrastructură, cu Bucureștiul, care are un buget foarte mare? Bugetul pentru municipii este undeva la 5 la sută, pentru orașe 7 la sută. Deci municipiile per ansamblu nu au primit foarte mulți bani. Acum, sigur, dacă există și o componentă politică e greu de zis, am văzut și această variantă conform căreia nu ar fi primit bani din cauza neînțelegerilor politice dintre primarul general și partidele politice.

Per ansamblu, ce pot zice este că nu cred neapărat că PNDL - sau Saligny trebuie să ajungă să finanțeze orașele mari și bogate pentru că altfel își pierd logica fundamentală.

Europa Liberă: Credeți că acest program care vine, după altele similare, va rezolva în cele din urmă problema satului românesc, a școlilor fără toalete, a drumurilor de pământ, a localităților fără apă și canalizare?

Septimius Pârvu: Cred că un răspuns foarte bun, înainte să ne apucăm de Saligny, ar fi fost să vedem ce efect a avut PNDL-ul, pentru că noi nu știm asta. Dacă ne uităm pe rapoartele Curții de Conturi, ele sunt foarte critice. Ne spun că există probleme legate de implementare, achiziții cu probleme, întârzieri foarte mari, dar eu nu am văzut o analiză în afară de cele politice care să ne spună „uite ăsta e impactul PNDL”, în afară de bani.

Eu sper ca aceste fonduri să aibă impact, eu cred că sunt necesare, deși sunt foarte multe voci care spun că ar trebui să eliminăm cu totul genul acesta de program. Eu nu cred asta. Eu cred că ele sunt necesare și cred că trebuie să susținem localitățile mici. Însă cred că ar trebui să vedem și impactul și cred că rolul Ministerului Dezvoltării, care gestionează acești bani, ar fi să publice rapoarte anuale sau chiar mai frecvente.

Să vedem un pic, trecând peste numărul de kilometri - Ok am construit 1.000 de kilometri de drumuri -, bun, dar hai să facem o analiză asupra impactului. Noi am cerut de la minister astfel de studii, ni s-a promis că vor exista. Nu au existat. Sper ca măcar pentru Saligny să avem astfel de studiu de impact. Pentru că fără un studiu de impact, întrebarea rămâne, pe termen lung, ce face infrastructura asta, cu ce ne ajută, în afară de numărul strict de kilometri de țevi sau de drum.”