PNL pare să aibă, pentru moment, un avantaj „competitiv” în discursul politic din teritoriu, în condițiile în care are premierul.
Astfel, în discursul politic al organizațiilor județene de partid sau al autorităților locale, sintagme precum „administrația liberală”, „guvernarea liberală”, sau „premierul liberal Nicolae Ciucă” au devenit în ultima perioadă din ce în ce mai frecvente.
Ele sunt cele care, de pildă, „finanțează 90 de proiecte de investiții prin programul Anghel Saligny”, și nu guvernul de Coaliție format din PSD, PNL și UDMR.
Lauda de sine a liberalilor vine în contradicție nu doar cu aritmetica parlamentară, unde PSD este în avantaj, ci și cu angajamentele asumate de cele două mari partide de la guvernare de a împărți nu doar ministere, ci și funcția de prim-ministru; de la anul, aceasta ar trebui preluată de social-democrați.
Poate și din acest motiv, organizațiile PSD din teritoriu nu se lasă nici ele mai prejos. Același program masiv de investiții Anghel Saligny e prezentat de social-democrați doar ca o continuare a Programului Național de Dezvoltare Locală - în timp ce relansarea programului de sprijinire a micilor antreprenori Start Up Nation ar fi tot o inițiativă social-democrată.
„Arogarea meritelor politice în beneficiul unui partid nu este un fenomen nou și nu e întâlnit doar la noi, iar exemplul programului Anghel Saligny e elocvent. Ce poate fi periculoasă e politizarea alocărilor printr-un astfel de program, ca alocările să se facă în funcție de culoarea administrației locale”, avertizează Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.
„Să nu uităm că PSD și PNL sunt în Coaliție, dar sunt 'eterni' dușmani. Nu poți totuși să îți ataci colegii de Coaliție, dar îți promovezi totuși proiectele ca fiind ale tale și nu ale celorlalți. Situația lor de comunicare, politică, e foarte complicată și atunci merg după vechiul 'rețetar'”, completează politologul Andrei Țăranu.
Acesta a menționat că programul Anghel Saligny a fost mărul discordiei în Guvernul precedent și că una dintre mizele accederii PSD la Guvernare a fost și accesul la fonduri.
Pentru administrațiile locale și județene, atragerea de bani europeni prin fondul european de coeziune ar trebui să fie mai importantă decât capitalizarea politică a meritelor partidului în realizarea unor investiții, a mai subliniat politologul.
Legile „liberale” ale Educației
Un exemplu de program asumat de Guvern care este prezentat de politicieni în teritoriu ca fiind „al lor” este pachetul legislativ din Educație.
Chiar dacă inițiativa își are originea în proiectul prezidențial România Educată al președintelui liberal Klaus Iohannis și este coordonată de ministrul PNL Sorin Cîmpeanu, reprezintă o inițiativă asumată de întreg Guvernul și ar urma să fie girată de Parlament, unde votul partenerilor de Coaliție va fi esențial.
Din mesajele postate de mai multe organizații județene ale PNL reiese, însă, că demersul ar fi unul exclusiv liberal.
Filialele județene liberale s-au implicat și în cele mai recente dezbateri pe tema Legilor Educației organizate de Ministerul Educației. Fie că acestea au avut loc la Iași, Brașov sau Giurgiu.
Exemplul Forumului Educației de la Iași, unde ministrul Sorin Cîmpeanu a luat parte la două dezbateri organizate pe linie de partid, după cum semnala Edupedu, nu este singular.
Ceea ce a fost prezentat în calendarul dezbaterilor programate între 16-24 august ca un șir de dezbateri complet democratice, cu directori, profesori, elevi și părinți, a reprezentat în numeroase cazuri un demers coordonat pe linie de formațiune politică.
O singură astfel de întâlnire a fost asumată de către minister ca având loc sub egida PNL, cea organizată la Brașov, între 19-20 august.
„Am dezbătut la Brașov, împreună cu reprezentați ai Partidului Național Liberal din toate organizațiile din țară, cele două proiecte de legi ale educației care transpun Proiectul 'România Educată'”, anunța ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
El a anunțat că „au fost agreate mai multe propuneri ale PNL” făcute în cadrul întâlnirilor, una dintre ele fiind cea cu privire la restituirea banilor de către autorul unei lucrări de doctorat, dacă aceasta a fost dovedită drept plagiat.
„M-am bucurat să văd multă determinare și dorință de a trimite în parlament un proiect în care să se regăsească propuneri pertinente și bine argumentate ale tuturor actorilor educaționali și am apreciat deschiderea și disponibilitatea domnului ministru Sorin Cîmpeanu, a echipei secretarilor de stat din Ministerul Educației și a parlamentarilor PNL din comisia de educație de a a-și asuma această misiune dificilă, dar necesară”, a scris pe Facebook inspectorul școlar general al județului Cluj, Marinela Marc.
Este consilier județean PNL și candidat în Parlament la alegerile din 2020.
ISJ Cluj a organizat și o dezbatere pe cont propriu a noilor legi ale educației și la Cluj, cu părinți, elevi, profesori și directori. Anunțurile cu privire la dezbateri au fost făcute de la sediul PNL Cluj, iar întâlnirile au avut loc cu banner-ul formațiunii liberale în spate.
În alte cazuri, organizarea (și) în cheie politică a dezbaterilor a avut loc și în absența ministrului Sorin Cîmpeanu.
După dezbaterea din 17 august, de la Giurgiu, deputatul Gabriela Horga a scris:
„#PNLGiurgiu a organizat ieri o întâlnire pentru dezbaterea noilor legi ale educației și am avut alături de noi reprezentanți ai elevilor, reprezentanți ai asociațiilor de părinți, cadre didactice, directori ai unităților de învățământ. L-am avut alături de noi și pe secretarul de stat din Ministerul Educației, Sorin Ion, atât pentru prezentarea noilor proiecte, dar mai ales pentru a prelua sugestiile celor implicați direct în sistemul educațional”.
Legile Educației sunt promovate în cheie politică și pe paginile de Facebook ale majorității organizațiilor liberale din țară.
La începutul lunii a fost creat și un site dedicat, legileeducatiei.pnl.ro.
Organizațiile județene postează și un mesaj standard de îndemn la feedback, pe site-ul respectiv: „Intră pe www.legile-educatiei.pnl.ro și lasă-ne un mesaj cu sugestiile tale de îmbunătățire a noilor prevederi. Împreună, așezăm bazele unui sistem de învățământ mai bun, mai performant!”.
Analist: „Asumarea politică a Legilor Educației nu e neapărat un câștig de imagine!”
Asumarea politică, de către PNL, a proiectelor noilor Legi ale Educației, nu va aduce în mod obligatoriu un câștig de imagine, pe termen mediu, este de părere politologul Ovidiu Voicu.
„În cazul Legilor Educației lucrurile sunt mai nuanțate. Nu e atât de 'hands-on', e ca un pariu și poate să iasă bine, sau să iasă prost. Dacă iese prost, PNL-ul va deconta. Și așa cum arată acum dezbaterea pe Legile Educației sunt șanse mai mari să iasă prost, decât să iasă bine. În momentul în care proiectul a fost mutat pe pnl.ro proiectul a decăzut, în loc de proiect de țară a devenit proiect de partid”, atrage atenția politologul.
La o căutare pe Google după sintagma „Legile educației” primul rezultat cu referire la noile Legi indică site-ul legile-educatiei.pnl.ro.
„Guvernarea liberală”, de la investiții la zboruri noi
Filiala PNL Iași este una din cele mai active în promovarea inițiativelor susținute de Guvern ca merite ale formațiunii.
„Guvernarea liberală” va aduce județului Iași finanțări de peste 1,5 miliarde de lei prin programul Anghel Saligny, informează pagina de Facebook a formațiunii. Peste 600 de milioane ar urma să fie alocați doar pentru extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare.
„Guvernarea liberală finanțează proiectele de dezvoltare ale județului nostru, oferind condiții de trai decente pentru fiecare comunitate locală, prin asigurarea unor servicii esențiale”, scriu reprezentanții filalei județene a PNL.
Mai mult, inaugurarea de noi rute aeriene între aeroportul Iași, administrat de Consiliul Județean și destinații europene, este prezentată în cheie de partid.
De altfel, toate postările care fac trimitere la investițiile susținute de PNL în județ au hastag-ul „administrația liberală”.
Este același hastag folosit de primarul Clujului, Emil Boc, în campania de la alegerile locale din 2020, când evidenția o parte din realizările din precedentul mandat.
La Giurgiu, proiectele de investiții din programul Anghel Saligny și nu numai sunt promovate de organizația județeană sub stindardul „Dezvoltăm Giurgiu”, în culorile specifice partidului și cu sigla acestuia inscripționată.
„Prin acest program susținut de PNL, Județul Giurgiu va avea acces la 1,17 miliarde de lei pentru finanțarea a 92 de proiecte de investiții în infrastructura de drumuri și de apă”, scria președintele PNL Giurgiu, Dan Motreanu, totodată prim-vicepreședinte la nivel național al formațiunii.
Într-o postare din 20 august, PNL Giurgiu îl citează pe primarul comunei Malu, Mirel Jantea, care menționează că mulțumită conducerii PNL Giurgiu, a președintelui și a altor parlamentari, comuna a obținut o finanțare de aproape 25 de milioane de lei prin programul Anghel Saligny.
Cazinoul din Constanța, început de... PSD, promovat de PNL
La Constanța, prefectul Silviu Iulian Coșa atribuie administrației liberale mai multe dintre realizările din județ - de la restaurarea casinoului de la malul mării, finanțată de Compania Națională de Investiții și inaugurarea unui centru operativ modern în cadrul IPJ, la intervenții artistice în orașul Ovidiu.
Inaugurarea parțială a clădirii-emblemă a Constanței, în 19 august, a stârnit un mic scandal public. La eveniment a participat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, înconjurat însă exclusiv de către politicieni PNL, după cum a semnalat o publicație locală.
De altfel, restaurarea obiectivului ar fi fost demarată de PSD, potrivit sursei citate.
Nu de aceeași părere pare să fie viceprimarul liberal Ionuț Rusu:
„Cazinoul din Constanța, edificat și restaurat de administrații liberale, începe să ni se arate în toată splendoarea sa”, scria acesta pe pagina sa de Facebook.
Infrastructura de sub tutela ministrului PSD, numai bună de promovat
Filialele județene ale PSD nu sunt nici ele mai prejos în a promova ca merite aproape exclusiv ale formațiunii demararea unor proiecte de investiții.
PSD Olt este una din cele mai active în acest sens.
Marius Oprescu, președinte CJ Olt, este citat cu o declarație după participarea la verificarea stadiului lucrărilor pe șantierul Drumul Expres Craiova - Pitești:
„Pus pe harta investițiilor naționale de către #PSD, Drumul Expres este un astfel de proiect, care demonstrează efortul comun al administrațiilor locale, județene și centrale, care au avut, întotdeauna, responsabilitatea finanțării acestui proiect”.
De asemenea, inaugurarea centurii Slatinei ar reprezenta tot concretizarea unui proiect marca PSD, potrivit formațiunii.
„Investițiile în infrastructură sunt mai ușor de contorizat!”
Politologul Ovidiu Voicu spune că faptul că PSD este cel care deține portofoliul Ministerului Transporturilor face mai facilă promovarea în cheie politică a unor astfel de inițiative, mult mai palpabile în comparație cu inițiativele preconizate în Legile Educației, de exemplu.
„Chiar dacă PSD nu are în prezent premierul, își poate promova liniștită proiectele demarate sau continuate în mandatul ministrului Grindeanu. După ce PSD va deține funcția de premier, dacă 'rotativa' se va concretiza, PNL va avea Transporturile, va realiza proiecte prin PNRR și vor spune că e meritul lor. În fapt, nici unii, nici alții nu erau la guvernare, sau nu aveau portofoliul respectiv când acele proiecte au fost scrise”, a subliniat el.
„Dar la proiectele astea multianuale, așa fac toți politicienii, taie panglica. 'Important' e cine taie panglica”, a conchis politologul.
Noua ediție a programului Start-Up Nation este, de asemenea, prezentat drept o continuare a unui proiect marca PSD.
Programele sociale asumate de Guvern, de la tichetele sociale pentru pensionarii cu venituri mici, la voucherele sociale și alte măsuri incluse în programul Sprijin pentru România, au fost prezentate ca inițiative strict ale PSD.
Programul Anghel Saligny, varianta Olt, este „vândut” de asemenea în „cheie” politică, având atașată sigla partidului peste o fotografie ilustrativă pentru proiectele care vor fi finanțate.
„157 de proiecte pentru #dezvoltarea #județului #Olt au primit finanțare prin programul guvernamental 'Anghel Saligny'. Peste 1,6 miliarde lei vor fi investiți în 95 de obiective de #infrastructură_rutieră și 62 de proiecte de extinderi sau înființări #rețele_apă și #canal în localitățile oltene”.
Președintele PSD Gorj, deputatul Mihai Weber evidenția și el că județul va primi peste 1,2 miliarde de lei prin programul Anghel Saligny, care nu ar face altceva decât să continue Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).
Există și variante mai soft utilizate de filialele PSD în materie de promovare. Fără să fie atribuită ca investiție PSD, inaugurarea Sălii Polivalente cu 3.000 de locuri din Bistrița s-a bucurat de prezența la eveniment a unor figuri reprezentative pentru formațiune, de la președintele Marcel Ciolacu, la ministrul Apărării, Vasile Dâncu.
La PSD Craiova, promovarea partidului îmbracă forma promovării a ceea ce se anunță cel mai spectaculos eveniment de divertisment al Olteniei. Este vorba de festivalul Intencity (26-28 augst), un soi de replică a festivalul Untold de la Cluj. În cazul Craiovei, organizatorii nu sunt însă privați, ci sunt Primăria municipiului și Opera din oraș.
Materialele de promovare, ce au adesea în centru intervenții pe temă ale fostului ministru, sunt preluate și de alte filiale din Oltenia, în condițiile în care festivalul a avut parte de o caravană de promovare în orașele din zonă.
