3 minute | Bombe de la Harkov la Odesa. Proteste în Georgia, Turcia, Iran, Grecia. Chomsky despre AI

Afiș iranian legat de protestele pentru drepturile femeilor ce durează de luni întregi, dar și de seria de otrăviri misterioase căreia îi cad victime în ultimele săptămâni multe eleve și studente.

Chipul protestatarei georgiene care flutură drapelul UE în timp ce este ținta unui tun cu apă, a făcut înconjurul lumii. Puterea de la Tbilisi tocmai a anunțat că renunță la legea agenților străini a la Putin. Bombardamente intense în Ucraina reamintesc avertismentul că războiul va fi lung.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Presa de azi descrie un 8 (opt) Martie desfigurat de bombe în Ucraina, de reprimarea brutală a protestatarilor în Georgia și Iran și de multe probleme inclusiv în țări stabile precum România.

E sigur că printre cei 40 de Mucenici de la Sevastia, apărători ai libertății de conștiință, celebrați azi, se numărau și femei. E sigur și că din Grecia clasică până la New York/Staten Island și Paris/Luvru, Statuia Libertății este o femeie. La fel, Victoria.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Forțele ruse au țintit multe orașe din Ucraina, de la Harkov la Odesa, în contextul bătăliei strategice de la Bahmut/Donețk, unde rușii aveau pierderi uriașe.
  • Puterea de la Tbilisi tocmai a anunțat că renunță la legea agenților străini, scrisă după model Putin, la capătul a două zile de proteste reprimate violent.
  • Un nou mare scandal pe piața asigurărilor obligatorii din România; scumpirea substanțială a RCA pare inevitabilă.

Bombardamente rusești pe tot cuprinsul Ucrainei

Europa Liberă notează că în această dimineață, joi, 9 martie, forțele ruse au bombardat orașe de pe tot cuprinsul țării vecine, de la Harkov în nord, până la Odesa în sud și Jitomir în vest și sud-vestul Kievului.

BBC anunță la rândul său raidurile aeriene și adaugă avertismentul șefei Agenției Naționale de Informații americane, Avril Haines, potrivit căruia războiul ar putea dura ani.

Soldat ucrainian la Bahmut, foto din 25 februarie. Anumite analize arată că forțele ucrainiene ar putea ceda în câteva zile, dar Kievul a declarat că pierderile provocate rușilor au justificat amploarea mobilizării.

Prezenta serie de bombardamente au loc pe fondul bătăliei sângeroase de la Bahmut, oraș din regiunea Donețk din estul Ucrainei.

Oficiali ucrainieni dăduseră de înțeles că deși nu își fac iluzii cu privire la posibilitatea victoriei, pierderile pe care le provoacă invadatorilor justifică întărirea liniei de apărare. Europa Liberă prin Serviciul Ucrainian și Current Time au informat și analizat pe larg miza Bahmut, orașul care nu a căzut încă.

Între timp, UE urmează să trimită muniția necesară, solicitată de Ucraina. Sprijinul cel mai consistent rămâne însă cel oferit de Statele Unite.

Washington Post publică, de altfel, o amplă analiză a situației din industria de armament americană, în condițiile nevoii de a accelera rapid producția.

Georgia: Legea agenților străini, retrasă din Parlament

La capătul a două zile de proteste, reprimate de forțele de ordine cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă, reprezentanții Puterii din Georgia au anunțat că retrag din Parlament controversata lege a agenților străini, întocmită după model rusesc.

Imaginile cu o protestatară care flutură steagul Uniunii Europene în timp ce este ținta jetului puternic de la un tun cu apă au făcut deja înconjurul lumii. Europa Liberă a relatat pe larg desfășurarea protestelor.

Victoria, fie și una de parcurs, este însă departe de protestatarii din Iran pentru drepturile femeilor. Începute în septembrie 2022, după moartea în custodia poliției a tinerei Masha Amini, demonstrațiile „Femei, viață, libertate” au continuat în tot acest timp.

Recent însă, în Iran a apărut un fenomen nou și foarte îngrijorător, așa-numite „otrăviri” cărora le cad victime mai ales eleve și studente, fenomen înfierat oficial de șeful regimului de la Teheran, ayatollahul Ali Khamenei.

Autoarea newsletterului Farda de la Europa Liberă prezintă detaliat atât reacția autorităților care anunță că vinovații vor fi condamnați la moarte, dar și temerile din societatea civilă potrivit cărora otrăvirile sunt opera acelorași autorități din răzbunare sau ca pretext pentru represiune.

Președintele turc, Recep Tayip Erdogan, alături de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la 16 februarie 2023. Turcia este un membru cheie al NATO din punct de vedere strategic, dar politica internă a regimului Erdogan pune mari probleme în materie de drepturi civile.

8 Martie a însemnat proteste și în Turcia unde mii de femei au demonstrat în favoarea drepturilor lor la Istanbul, sfidând interdicția impusă protestelor de guvernul Erdogan, scrie BBC.

România: un 8 Martie cu flori și multe probleme, inclusiv scumpirea RCA

Europa Liberă România notează pichetarea Palatului Victoria de către reprezentantele mai multor organizații care se ocupă de femei care au atras atenția asupra accesului restrâns la îngrijiri medicale specifice.

Impresionante articolele colegelor mele despre ce înseamnă să fii mamă la 16 ani, poveste semnată de Oana Moisil și despre cât de traumatizante au putut fi experiențele trăite de femei în comunism, articol semnat de Oana Despa. Opt povești cu opt eroine, presărate cu fotografii din dosare de Securitate.

Libertatea a făcut o descoperire interesantă. Între cele 146 de localități din țară cu denumiri de personalități, niciuna nu are nume feminin. Tudor Vladimirescu, personajul jalon din comunism dă nume unui număr de 11 sate.

Tot Libertatea, publicația care se ocupă intens de piața uriașă a asigurărilor, anunță scumpirea RCA, cu 35%. Cu alte cuvinte, cea mai ieftină asigurare auto obligatorie ajunge în 2023 la 200 de euro, mai scumpă decât în Germania.

Digi24 remarcă aceiași scumpire substanțială, Adevărul titrează: Prețul RCA urcă la cer când piața asigurărilor auto este la pământ, cu referire la scandalul City Insurance, Euroins și nu numai.

Alte subiecte:

Azi sau tot în week-end, scrieți-ne la treiminute@rferl.org dacă aveți comentarii pe subiectele de mai sus sau pe altele.

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena

Regimul religios din Iran vrea să condamne la moarte vinovații pentru otrăviri, dar există voci care susțin că ele au fost puse la cale chiar de autorități drept răzbunare și pretexte pentru eliminarea celor mai vehemenți critici ai sistemului.