PSD le-a acoperit paguba de 2,6 milioane de lei candidaților la europarlamentare, direct din banii de la stat

Candidații PSD care au folosit finanțare privată în campania de la europarlamentare nu au rămas în pagubă. Partidul a avut grijă de ei, iar cheltuielile lor au fost acoperite tot cu bani publici, deși Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a decis că sumele cheltuite de PSD în campania de la europarlamentare nu vor fi decontate, din cauza unor nereguli pe documente. Printre beneficiari se numără și Claudiu Manda, care pierduse peste 430.000 de lei după europarlamentare.

În această săptămână, din conturile partidului s-au transferat 2,6 milioane de lei către 20 de candidați care au contribuit cu bani la campania din luna mai.

Este pentru prima dată când un partid politic folosește banii din subvenția primită de la stat, pentru a-i trimite în conturile candidaților care nu au beneficiat de rambursare de la Autoritatea Electorală Permanentă.

Această prevedere nu apare în legea privind finanțarea campaniilor electorale, printre destinațiile unde pot fi folosiți banii primiți lunar subvenție de la stat, de către partidele parlamentare.

Surse din PSD au declarat pentru Europa Liberă că cei care așteptau banii de la partid au început să primească sms-uri de la bănci pe 11 decembrie. Intraseră sumele cheltuite la europarlamentare, după ce PSD încasase subvenția lunară de 11,97 milioane de lei. În 2019, în vistieria social-democraților au intrat aproape 144 de milioane de lei de la bugetul de stat.

Cum a pierdut PSD rambursarea de la europarlamentare

Potrivit legii finanțării campaniilor electorale, votată în 2015, candidații care au venit cu bani de acasă pot cere rambursarea de la Autoritatea Electorală Permanentă, dacă partidul pe care îl reprezintă a trecut de un prag electoral de 3%. Era și cazul PSD, care a reușit să ia peste douăzeci de procente la europarlamentare.

În campania PSD din luna mai, s-au folosit 28 de milioane de lei din subvenția încasată de partid. Acești bani nu se mai rambursează, deoarece au venit deja din bugetul de stat.

Guvernul Dăncilă a dat o Ordonanță de Urgență în luna februarie prin care subvenția primită de partidele politice poate să fie folosită în campaniile electorale. Erau ajutate astfel partidele parlamentare, deoarece doar ele primesc subvenția lunară.

Pentru campanii pot exista însă și finanțări private. Candidații PSD au venit de acasă cu 3,47 milioane de lei, fie că s-au împrumutat, fie că reprezintă economiile lor. Aceste sume sunt decontate ulterior de Autoritatea Electorală, dar există și un risc, pe care l-au descoperit candidații PSD. Legea spune că pentru a beneficia de rambursare, sumele trebuie să fie justificate, iar documentele depuse trebuie să fie în regulă.

AEP a stabilit prin două decizii, una în luată în luna august, cealaltă în luna septembrie, că PSD nu a respectat legea când a întocmit cererea de rambursare a sumelor de la europarlamentare. Problema a fost că documentele au fost semnate de fostul trezorier, Mircea Drăghici, iar partidul nu a putut demonstra ce calitate avea aceasta în momentul depunerii cererii de rambusare.

Cei 21 de candidați PSD au rămas astfel cu o pagubă de 3,47 de milioane de lei. Autoritatea Electorală a fost dată în judecată de partid, dar procesul va dura cel puțin câțiva ani.

În aceste condiții, candidații păgubiți au cerut partidului să lea dea sumele cheltuite. Viorica Dăncilă a blocat orice transfer al vreunei unei sume din conturile partidului până nu se termină campania pentru prezidențiale. Decizia luată în partid a fost ca din subvenția încasată în luna decembrie să fie plătită și această pagubă a candidaților de la europarlamentare.

Rovana Plumb a pierdut postul de comisar din cauza datoriei de la europarlamentare

Printre cei care au contribuit la campania de la europarlamentare se numără și Rovana Plumb. Ea s-a împrumutat 800.000 de lei, sperând că banii băgați în campanie vor fi ușor de recuperat după alegeri. Problemele Rovanei Plumb cu AEP au ajuns până în Parlamentul European, când aceasta era audiată pentru postul de comisar. Ea nu i-a putut convinge pe europarlamentari cum va plăti datoria de 800.000 de lei pe care o făcuse pentru a contribui la campania electorală.

Chiar dacă a încercat un subterfugiu, spunând că va șterge datoria prin vânzarea a două apartamente pe care le deține, Rovana Plumb a pierdut postul de comisar european.

PSD i-a plătit Rovanei Plumb cei 800.000 de lei în luna octombrie, fiind primul candidat social-democrat care și-a primit banii. Ceilalți au trebuit să aștepte până după alegerileprezidențiale.

Lista PSD-iștilor care și-au recuperat banii

Rovana Plumb – 800.000 lei

Chilat Crina – 676.000 lei

Manda Claudiu – 436.195 lei

Intotero Natalia – 200.000 lei

Dan Nica – 165.000 lei

Doina Pană – 100.000 lei

Marius Mărgărit – 130.000 lei

Emilian Pavel – 127.000 lei

Gabriela Zoană – 105.000 lei

Dragoș Benea – 100.000 lei

Victor Negrescu – 100.000 lei

Camelia Bălănică – 72.000 lei

Dragoș Pui – 100.000 lei

Alin Pavelescu – 81.000 lei

Alexandru Popa – 71.470 lei

Ion Macaveiu – 71.030 lei

Tudor Ciuhodaru – 50.000 lei

Răzvan Popa – 40.000 lei

Roxana Paturcă – 30.150 lei

Andi Cristea – 16.000 lei

Maria Grapini – 1904 lei

Cum a fost forțată legea

Legea finanțării campaniilor electorale nu prevede explicit că banii cu care au contribuit candidații într-o campanie pot să fie recuperați din subvenția primită de partidul pe care îl reprezintă. Printre categoriile de cheltuieli enumerate în lege nu există și plata unor sume către candidați.

PSD a întrebat Autoritatea Electorală Permanentă dacă le poate da candidaților banii din subvenție și a primit undă verde din partea acestei instituții, care are rolul de a controla modul în care partidele politice folosesc banii.

Articolul 25 din legea finanțării campaniilor electorale arată că banii proveniți din subvențiile de la bugetul de stat pot fi folosiți cu următoarele destinații:

• cheltuieli materiale pentru întreținerea și funcționarea sediilor;
• cheltuieli de personal;
• cheltuieli pentru presă și propagandă;
• cheltuieli privind organizarea de activități cu caracter politic;
• cheltuieli de deplasare în țară și în străinătate;
• cheltuieli pentru telecomunicații;
• cheltuieli cu delegațiile din străinătate;
• cheltuieli cu cotizațiile datorate organizațiilor politice internaționale la care este afiliat partidul politic;
• investiții în bunuri mobile și imobile, necesare activității partidelor respective;
• cheltuieli de protocol;
• cheltuieli de birotică;
• cheltuieli cu comisioane bancare;
• cheltuieli cu chiriile și utilitățile sediilor;
• cheltuieli de întreținere și reparații auto;
• cheltuieli cu prime de asigurare;
• cheltuieli de transport;
• cheltuieli cu combustibili și carburanți;
• cheltuieli cu producția și difuzarea de spoturi publicitare;
• cheltuieli cu consultanța politică;
• cheltuieli cu consultanța juridică;
• cheltuieli cu sondajele de opinie naționale și locale;
• cheltuieli cu onorariile avocaților, executorilor și experților;
• cheltuieli cu taxele de timbru;
• cheltuieli cu taxele mărcilor înregistrate;