Ce urmează după ce V. Putin a recunoscut independența regiunilor Donețk și Luhansk

Președintele Putin a ordonat trupelor ruse să intre în cele două regiuni controlate de separatiștii din estul Ucrainei, cu toate că a fost avertizat de mai multe ori de liderii occidentali că asta ar putea duce la sancțiuni masive pentru Moscova.

Putin a semnat decretele prin care se dispune desfășurarea trupelor pe 21 februarie, iar acestea au intrat imediat în vigoare. Escaladarea din teritoriile separatiștilor ruși din Ucraina vine după ce Vladimir Putin a dislocat peste 130.000 de militari la granița cu Ucraina.

În ultimele luni, SUA și Uniunea Europeană au avut multe întâlniri diplomatice menite să-l descurajaze pe liderul rus să-și invadeze vecinul ucrainean.

Imediat după recunoașterea teritoriilor separatiste ca fiind independente, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a numit decizia lui Putin un „atac clar la adresa suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”.

Decizia lui Putin a dus la o nouă rundă de convorbiri între președintele american Joe Biden, cancelarul german, Olaf Scholz, și președintele francez, Emmanuel Macron, pentru a stabili răspunsul aliaților.

Casa Albă a anunțat că va impune sancțiuni dure privind comerțul și investițiile în cele două regiuni și a spus că mai multe măsuri, inclusiv noi sancțiuni economice, vor fi anunțate pe 22 februarie.

Vehiculele militare au circulat pe străzile din Donețk imediat după anunțul făcut de Vladimir Putin.

Decizia recunoașterii celor două teritorii ocupate ridică problema legitimității unui astfel de demers. Analiștii politici citați de The Guardian susțin că există șansa ca Vladimir Putin să recunoască pur și simplu cele două republici „așa cum sunt”.

Ultimele fraze din discursul de luni al lui Putin au sunat ca o declarație de război, adică dacă Kievul nu va opri violența, ar fi responsabil pentru „vărsarea de sânge ce va urma”.

Care vor fi granițele „teritoriilor independente”?

Pe de altă parte, se pune problema care vor fi granițele celor două „teritorii independente”, pentru că liderii separatiști proruși din Ucraina revendică provinciile Donețk și Luhansk în integralitatea lor, cu toate că controlează doar părți din ele.

Nici Vladimir Putin nu a precizat granițele celor două regiuni pe care le recunoaște.

Casa Albă a spus în repetate rânduri că va aplica Rusiei sancțiuni economice severe dacă va invada Ucraina.

Cu toate acestea, un înalt oficial american a sugerat că desfășurarea de trupe rusești în regiunile controlate de separatiști ar putea să nu fie considerată o invazie ulterioară, pentru că personalul militar rus operează acolo de ani de zile.

Vicepreședintele Camerei Superioare a Parlamentului Rusiei, Andrei Klimov, a declarat că Moscova va recunoaște doar zonele deținute de separatiști. El a spus că Moscova va revizui acordurile de recunoaștere a independenței celor două regiuni pe 22 februarie.

Rusia a început să susțină separatiștii din estul Ucrainei în urma debarcării președintelui Viktor Ianukovici, în februarie 2014, furnizându-le bani, arme și trupe.

Revolta de atunci nu a cuprins tot teritoriul celor două regiuni, dar a dus la lupte continue între separatiști și forțele guvernamentale în urma cărora au murit peste 13.200 de oameni în ultimii opt ani.

Ucraina și Rusia au semnat două acorduri, cunoscute ca acordurile de la Minsk, care stabilesc calea către un acord de pace. Însă, Rusia dorește ca cele două regiuni să aibă o autonomie vastă, inclusiv drept de veto asupra deciziilor de politică externă ale Ucrainei, cum ar fi aderarea la NATO, lucru pe care Kievul îl respinge.

În ultimii opt ani, progresele în ceea ce privește un acord de pace au fost reduse. Vladimir Putin a început să aducă trupe rusești și armament la granița cu Ucraina începând cu octombrie 2021, în încercarea de a constrânge Kievul și susținătorii săi occidentali să accepte cererile sale de securitate.

În cursul zilei de marți, țările occidentale și SUA vor anunța sancțiunile impuse Rusiei. Pe 24 februarie fusese anunțată o întâlnire la Geneva între secretarul de stat american Antony Blinken și omologul său rus Serghei Lavrov.

Nu e clar dacă această întâlnire va avea loc, însă Rusia dă asigurări că este „pregătită” în continuare de negocieri.

„Chiar şi în momentele cele mai dificile, noi spunem că suntem pregătiţi de procesul de negociere. De aceea, poziţia noastră a rămas aceeaşi. Suntem în continuare în favoarea utilizării diplomaţiei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova.