Raport CSAT. Spionajul rus, infiltrat printre refugiați, a cules informații despre ajutorul pentru Ucraina

Documentul, trimis marți Parlamentului de președintele Klaus Iohannis, detaliază principalele obiective ale serviciilor de informații 1ostile”.

„Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de acțiunile Moscovei pentru prezervarea şi consolidarea influenţei asupra statelor din acest areal şi pentru proiectarea propriilor ambiţii geopolitice”, arată raportul, consultat de G4Media și Euractiv.

Printre aceste acțiuni ostile sunt:

– încercări de penetrare informativă a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii, cu derularea de acţiuni pentru obţinerea informaţiilor de interes;
– culegerea de informaţii referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exerciţiile naţionale şi multinaţionale desfăşurate, prezenta aliată pe teritoriul naţional, tehnica şi echipamentele din dotare;
– penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice;
– subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.

Raportul mai subliniază și că acțiunile din vara anului 2023 întreprinse de Kremlin, pe fondul denunțării Acordului privind tranzitul de cereale, au adus războiul la granița cu România și NATO, prin atacurile rusești cu drone asupra porturilor dunărene ucrainene.

În același timp Rusia, cu sprijin masiv din Iran și Coreea de Nord, a preluat din nou inițiativa și a intrat în 2024 cu o parte din forțe în ofensivă.

Riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia și Ucraina la adresa țărilor din regiune au vizat:

– creşterea numărului incidentelor militare,
– atacurile cibernetice de sorginte rusă,
– posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaţilor ucraineni,
– exportul ameninţărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina,
– posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a facilităţilor autohtone de producţie de tehnică şi echipamente.

Raportul spune că în Republica Moldova este estențială „menţinerea continuităţii unei guvernări pro-europene” și după 2025, pentru „asigurarea ireversibilităţii traseului occidental al Republicii Moldova”.

„Capacitatea instituţională redusă, precaritatea sistemului de apărare şi perspectiva extinderii agresiunii militare ruse şi asupra Republicii Moldova au impus menţinerea unui nivel ridicat de vigilenţă, dar şi de asistenţă în raport cu statul vecin. În acest proces, România a acţionat pentru sprijinirea cauzei Republicii Moldova la nivel internaţional şi pentru coagularea sprijinului partenerilor, iar intern pentru susţinerea eforturilor de reformă instituţională în domenii multiple”, se mai spune în raport.

Relația cu Ungaria, lăudată în raport

Raportul CSAT folosește un ton laudativ cu privire la relația României cu Ungaria, în ciuda tensiunilor dintre cele două țări provocate de discursul revizionist și anti-NATO al Guvernului Viktor Orbán.

„În raporturile cu Ungaria, România a promovat o abordare deschisă, transparentă, pragmatică, bazată pe încredere reciprocă, cu obiectivul edificării unei relaţii bilaterale pe o logică de respect reciproc şi în spiritul unui parteneriat strategic autentic. Rezultatele înregistrate în ultima perioadă în ceea ce priveşte relansarea dialogului bilateral au fost pozitive şi substanţiale, jalonate de discuţii concentrate pe proiecte concrete şi de substanţă, reflectând interesul comun de a consolida cooperarea bilaterală în logica Tratatului Politic şi a Parteneriatului Strategic bilateral”, spune raportul.

Ungaria va prelua președinția rotativă a UE în vara acestui an când vor fi negociate și funcțiile de conducere din Uniunea Europeană după europarlamentarele din 9 iunie, amintește G4Media.

Președintele Iohannis și-a anunțat candidatura la șefia NATO, unde îl are contracandidat pe premierul olandez Mark Rutte. Premierul Orbán a anunțat că Ungaria respinge candidatura lui Rutte și favorizează alegerea unui șef NATO din estul Europei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.