Recensământ 2022. Director INS: „Avem o pierdere de un milion de persoane în ultimii 10 ani”

Ulterior, pe 14 martie, va începe recensământul propriu-zis. Spre deosebire de precedentul recensământ din 2011, acum recenzarea populației va avea loc exclusiv electronic, în sensul că totul se va face online.

Românii care au acces la computer și la internet se vor putea autorecenza pe site-ul special dedicat recensământromania.ro, unde vor putea completa singuri formularul de 7 pagini în care vor trebui să declare cetățenia, adresa, strarea civilă, etnia, nivelul de studii.

Deocamdată formularul nu este încă disponibil pe site-ul amintit mai sus, însă pe 14 martie românii îl vor avea la dispoziție în următoare variantă:

Consultă aici Chestionarul pentru Recensământul 2022

Din luna mai, cenzorii vor merge la cei care nu se descurcă online pentru interviuri față în față, dar răspunsurile vor fi consemnate într-o tabletă.

Toate datele vor fi prelucrate de Institutul Naţional de Statistică care beneficiază de sprijinul tehnic şi operaţional al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, spune că anul acesta nu vor mai exista absolut deloc hârtii pentru recensământ.

„Din păcate, România are cele două fețe: zona dezvoltată și zona mai puțin dezvoltată. Și aici avem cele două variante: de autorecenzare pe site-ul recensamantromania.ro și intrarea în teren cu tablete”, a spus Tudorel Andrei.

Populația din localități, actualizată anual

Noutatea privind acest recensământ, mai spune președintele INS, este că orașele și comunele vor avea populația actualizată în fiecare an.

„De acum vom putea calcula populația rezidentă până la nivel de localitate în fiecare an. În acest moment, între două recensăminte nu s-a putut calcula din motive obiective. Începând din 2023, toate unitățile administrativ teritoriale vor avea calculată populația rezidentă”, a mai spus Tudorel Andrei.

Diaspora se va putea înscrie și ea electronic

Recensământul actual va încerca să-i numere și pe românii care au plecat în străinătate. Aceștia se vor putea înregistra singuri pe site-ul recensamantromania.ro. Însă, vor fi trecuți la populația rezidentă numai cei plecați de mai puțin de 12 luni de zile.

„Recensământul ia în calcul numai persoanele care stau mai puțin de 12 luni în străinătate, dar ambele categorii se pot înscrie”, a completat Tudorel Andrei.

„Avem o pierdere de un milion de persoane în decursul ultimilor 10 ani”

În 2011, rezultatele recensământului arătau că în România sunt 20.121.641 de persoane. Acest număr nu va mai fi de actualitate în decembrie 2022 când se vor da primele rezultate.

„Estimările noastre ne arată că acum vom fi 19,1 milioane, deci avem o pierdere de un milion de persoane în decursul ultimilor 10 ani. Asta înseamnă că încă rămânem pe locul 6 la nivel european, dar dacă vom merge pe același trend, în 2030 vom fi ceva mai puțin de 18 milioane și nu vom mai fi pe locul 6, ci vor trece Țările de Jos în locul nostru”, a spus președintele INS.

Sociolog: Pentru 2021, se profilează o scădere naturală 140.000 de locuitori

Scăderea populației are mai multe cauze, precum migrația masivă a tinerilor care au plecat la muncă și la studii în străinătate, sporul natural care e în declin, dar la toate acestea au contribuit și ultimii doi ani de pandemie.

Sociologul Vasile Ghețău arată că numărul populației pe care îl știam în 2011 a cunoscut un recul permanent.

„Scăderea naturală a crescut ca importanță în declinul populației în ultimii 3-4 ani. Dacă înainte de pandemie scăderea naturală la nivelul populației era la nivel de 60-70.000, iată că în 2020 a fost de 120.000 de locuitori, ceea ce e îngrozitor la o populație de numai 19 milioane. Iar pentru 2021 se profilează o scădere naturală a populației aproape de 140.000 de locuitori, ceea ce e și mai îngrozitor”, consideră Vasile Ghețău.

Sociologul susține că natalitatea nu a scăzut nici anul trecut și nici în 2020, în sensul că pandemia nu a avut neapărat o influență. „Dar mortalitatea a avut o evoluție absolut îngrozitoare”.

Toate prognozele arată că în 2050 vom fi 15 milioane de români, la fel ca în 1935

În condițiile actuale, populația României își va continua declinul. „Toate prognozele asupra populației României converg spre o populație de 15 milioane de locuitori în 2050. Atât era populația României în 1935”, a mai spus profesorul Vasile Ghețău.

Sociologul face parte din consiliul de comunicare și transparență care se ocupă de recensământul din 2022 și spune că organizarea la nivelului documentelor e cea mai bună organizare de până acum.

„Toată problema este dacă vom avea o reacție pozitivă din partea populației. Știm că la recensământul din 2011 au existat probleme foarte mari, și de organizare, și de reacție la populație. Autoînregistrarea de la acest recensământ ar trebui să aibă o performanță foarte bună”, mai arată Vasile Ghețău.

Sociologul Dumitru Sandu susține că un lucru bun care îl poate aduce recensământul este actualizarea populației din cele peste 3.200 de comune și orașe din România, populație în funcție de care se calculează inclusiv incidența Covid din localitate.

Dumitru Sandu mai arată că recensământul poate aduce o cifră aproape de adevăr în privința populației plecate în străinătate. „Se face distincția între populație plecată mai puțin un an de zile care intră în populația rezidentă și cei care sunt plecați de mai mult de un an. Ultimul sondaj pe care guvernul României l-a plătit pentru românii din străinătate a fost în 2007-2008”, spune Dumitru Sandu.

Calendarul recensământului

• 1 februarie – 13 martie 2022: Preluarea date din surse administrative şi popularea bazei de date Recensământul Populației 2021
• 14 martie – 15 mai 2022: Autorecenzare - românii vor putea completa singuri formularul online
• 16 mai – 17 iulie 2022: Colectarea datelor de către recenzori, prin interviuri faţă în faţă, iar înregistrarea datelor va avea loc direct în tableta în care există chestionarul electronic.