Țară în service | Marea falie a justiției române: reformiști vs conservatori

Divizată și aflată pe poziții ireconciliabile atât în raport cu principiile europene, cât și cu piruetele juridice din perioada Liviu Dragnea, independența justiției române a ridicat mereu semne de întrebare. O clamează politicieni și magistrați, dar prea puțini o iubesc. Independența justiției rămâne însă o vorbă goală fără independența magistraților.

Prima reformă reală a justiției, făcută sub bagheta Monicăi Macovei, a găsit un corp al magistraților osificat și împănat cu elemente securistice. Schimbarea legislației penale, înființarea DNA și ANI, introducerea declarațiilor de avere nu au fost privite cu ochi buni nici de magistrații, nici de clasa politică, obișnuită cu un control strict al justiției.

Vorbele Rodicăi Stănoiu, ministrul justiției în guvernarea Adrian Năstase și colaboratoare dovedită a Securității, au rămas celebre pentru spiritul epocii: „Eu, de nenumărate ori am întrebat, chiar și în ședințe mari, când dăm verde pentru Băsescu” (stenograme din Delegația Permanentă a PSD, 13 octombrie 2003).

Câțiva ani mai târziu, oligarhul Sorin Ovidiu Vîntu*, om de afaceri, patron al trustului media Realitatea, exprima în câteva cuvinte o întreagă filosofie:

„Imorali, hoţi, pătaţi, nepătaţi, va trebui să învăţaţi să convieţuiţi cu noi. Dacă ne hăituiţi în halul ăsta, cumpărăm nişte diamante, le băgăm în vaza cu flori şi vă lăsăm de capul vostru. Noi avem din ce trăi”. Cu sincope pe motiv de DNA, această percepție s-a perpetuat peste ani.

Evenimentele din perioada 2017-2019 - cele mai dure atacuri împotriva justiției și a statului de drept, care au reușit parțial să distrugă legislația penală construită în ani -, s-au lovit de rezistența unei minorități a magistraților, prea puțin pregătiți și dispuși să le facă față.

Nu însă și societatea, care învățase să prețuiască indepedența DNA din perioada Daniel Morar-Laura Codruța Kövesi. Protestele societății civile au temperat pe moment asaltul asupra justiței și au dat, totodată, curaj părții reformiste și pro-europene din magistratură.

Protestele din Piața Victoriei împotriva OUG 13 privind grațierea și amnistia au adunat zeci de mii de persoane. Punctul culminant al protestelor a fost atins în 5 februarie 2017- peste 600.000 de persoane.

Dar cât de extinsă este partea reformistă a magistraturii? Și, mai ales, există o falie de netrecut în raport cu cealaltă parte, cea care a sprijinit modificările făcute la legile justiției și codurile penale în perioada Dragnea, în pofida avertismentelor dure primite de la toate instituțiile europene - Comisie, Greco, Comisia de la Veneția - și a rapoartelor MCV negative?

O primă constatare este că această falie se menține și în prezent, dacă ne raportăm, de pildă, la desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ( SIIJ), așa numita „Secție Specială”, sau la excluderea din magistratură de către Secția pentru judecători a CSM a judecătorului Cristi Danileț, voce critică la adresa derapajelor legislative și a Inspecției Judiciare.

O a doua constatare este că reformiștii, au fost și au rămas vocali în susținerea pricipiilor și dezideratelor lor, dar că sunt tot mai hărțuiți și se încearcă intimidarea lor, în timp ce „conservatorii” sunt mai discreți în spațiul public, dar mai eficienți în acțiunile lor, aceasta pentru că unii ocupă funcții-cheie în sistem, cum ar fi în CSM.

DNA- mărul discordiei

Prima mare ruptură în rândul magistraților a plecat de la DNA. Arestarea și condamnarea unor înalți demnitari ai statului, considerați intangibili, începând cu Adrian Năstase, Cătălin Voicu, Relu Fenechiu sau Dan Voiculescu, au adus gloria DNA în rândul populației și a sporit încrederea în justiție.

Efectul de bumerang nu a întârziat: clasa politică și trusturile media apropriate au început asaltul asupra instituției. Adrian Năstase, de exemplu, a fost considerat de PSD (și nu numai) o „victimă politică”.

Partea goală a paharului a fost perioada de excese, în special în mandatul lui Kövesi, așa numitul „festival al cătușelor”. Excese, dar și greșeli. Nu neapărat în sensul achitărilor, firești în orice sistem de justiție, și care, oricum, nu depășeau limitele europene în materie, ci al diverselor scandaluri în care au fost implicați procurori. De notorietate rămâne cazul de la Ploiești al procurorului Mircea Negulescu, zis și „Portocală”, trimis în judecată.

Procurorul Mircea Negulescu a fost pus sub urmărire penală.

Disputele și radicalizarea

O parte a magistraților a considerat că DNA face abuzuri și exces de zel atât în ce privește prezumția de nevinovăție și drepturile omului ( prezentarea inculpaților încătușați și interceptările cu tehnica SRI), că închide ochii în fața cazurilor de procurori corupți sau incompetenți și că lucrează la comandă politică.

Cea mai gravă acuză a fost cea legată de interceptările făcute de DNA cu tehnica SRI în dosarele de corupție, mai ales după ce au ieșit la iveală protocoalele secrete dintre DNA, SRI și alte instituții ale statului.

De cealaltă parte sunt magistrații care susțineau că atacurile la adresa DNA sunt nefondate și fac parte dintr-o ofensivă coordonată politic, care urmărește știrbirea competențelor instituției și închiderea unor mari dosare de corupție.

Linsajul mediatic la care era supusă instituția, magistrații și, în special, Laura Codruța Kövesi, precum și anularea probelor din multe dosare de anvergură ca urmare a unor decizii CCR, păreau că le dau dreptate. În plus, „pădure fără uscături” nu există, susțineau aceștia. Iar dovada că justiția își face treaba e că „uscăturile” ajung în instanță. Nu toate însă.

Între aceste abordări nu a existat punte de dialog, iar pozițiile s-au radicalizat în perioada 2017-2019 când PSD a dat OUG 13, a modificat legile justiției, codul penal și de procedură penală și a înființat „Secția Specială”.

Raluca Prună, fost ministru al Justiției, spune pentru Europa liberă că magistrații s-au împărțit în reformatori și conservatori, falie care s-a adâncit în perioada Dragnea.

„Cred că motivul de fond al acestei diviziuni este faptul că DNA a început să funcționeze, e momentul în care clasa magistraților, care e o reflexie în mic a societății, s-a radicalizat și ea. Corpul magistraților s-a împărțit între cei mai reformatori și cei mai puțin reformatori, care nu sunt neapărat din garda veche. Există oameni tineri care sunt mai conservatori decât maeștrii lor dinainte de 1989. În perioada Dragnea, când au fost modificările la legile justiției, apele s-au despărțit în mod mai clar, dar semnale erau mai demult. Dar lucrurile s-au radicalizat în 2017”.

Cristina Guseth, directoarea Freedom House Romania, organizație care s-a ocupat mulți ani de monitorizarea justiției, consideră că această falie a existat încă din 2005 când au fost primele încercări de reformă, care au întâmpinat o rezistență foarte mare atât în rândul magistraților, cât mai ales în CSM .

Cristina Guseth, director Freedom House Romania

„Diviziunea a început în anii 90 când în magistratură au intrat prin interviu oameni cu o pregătire precară, care au fost promovați în funcții pentru că s-a folosit vulnerabilitatea lor. Pe această vulnerabilitate s-a format CSM-ul, care ar fi trebuit să fie un garant al independenței justiției și care acum s-a transformat într-o rețea care reușește să controleze justiția. O bună perioadă de timp a fost o influență politică în justiție, acum este un control al justiției pe care îl face un nucleu de magistrați, care reușesc să pună șefi de parchete, șefii de secții. Așa se formează o rețea cu oameni mai slabi pregătiți, obiedienți, care răspund la solicitările câtorva șefi care dirijează rețeaua”.

Asociațiile magistraților- două tabere

Ruptura existentă în rândul magistaților poate fi observată cel mai bine în rândul asociațiilor profesionale, aflate pe poziții divergente în mai toate chestiunile de substanță care privesc independența justiției, alinierea la standardele europene și relația cu politicul.

Conservatorii

Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Procurorilor din România (APR), au susținut de-a lungul timpului că DNA a utilizat metode abuzive în anchetă, inclusiv împotriva unor magistrați, că s-a încălcat legea prin interceptările făcute cu tehnica SRI.

Aceste asociații nu s-au opus modificărilor aduse legilor justiției și au susținut și susțin existența „Secției Speciale”, au avut poziții critice față de Comisia Europeană și contestă supremația dreptului european în fața celui național.

Sunt asociațiile în care fostul ministru al Justiției Tudorel Toader din guvernul Dragnea a găsit un partener de dialog dispus să susțină fără rest modificările legislației penale. Ele sunt un interlocutor preferat și de CSM, care preia în deciziile sale multe din pozițiile acestor asociații.

Reformiștii

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție sunt cele care au luat poziție tranșantă în contextul OUG 13, al modificărilor legilor justiției, membrii acestora participând la protestele din fața tribunalelor și curtilor de apel.

S-au adresat Curții Europene de Justiție în ce privește obligativitatea respectării recomandărilor din MCV în sensul supremației dreptului european. Au sesizat Curtea de la Veneția în același scop și au cerut respectarea raportului Greco.

Cele trei asociații s-au pronunțat ferm în mai multe luări de poziție pentru desființarea Secției Speciale și au cerut guvernelor Orban și Cîțu să modifice legislația. Active în a penaliza derapajele sau inactivitatea puterii politice, precum și deciziile CSM, asociațiile reprezintă partea reformistă a sistemului.

Protestele magistraților împotriva ordonanțelor pregătite de fostul ministru al justiției, Tudorel Toader.

Figurile reprezentative - de la Viorica Costiniu și Dana Gârbovan la Călin Dragoș și Alexandra Lăncrăjan

Asociația Magistraților din România (AMR) a fost condusă ani de zile de judecătoarea Viorica Costiniu, soția fostului judecător Florin Costiniu, condamnat definitiv, în 2013, la patru ani de închisoare cu suspendare în dosarul fostului senator PSD Cătălin Voicu.

Printre deciziile care au contrariat au fost refuzul de a-l aresta pe Puiu Popoviciu (2009) – cercetat în dosarul Ferma Băneasa, eliberarea din arest a lui Sorin Ovidiu Vântu, cercetat pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa sau eliberarea fostului primar al Capitalei, Sorin Oprescu (2015) – cercetat pentru luare de mită.

Viorica Costiniu s-a remarcat prin pozițiile sale împotriva DNA, de susținere a modificărilor făcute la Codurile penale de PSD și a Secției Speciale. Recent, a surprins prin atacarea însărcinatului cu afaceri al SUA în România, David Muniz, căruia i-a transmis o scrisoare deschisă prea puțin protocolară și a cerut intervenția CSM împotriva acestuia pentru susținerea pe care a arătat-o desființării „Secției Speciale”.

În momentul de față, AMR este condusă de judecătoarea Andreea Ciucă de la Curtea de Apel Târgu Mureș. În 2003, ea a fost acuzată de luare de mită de procurorii Parchetului Național Anticorupție după ce a fost prinsă în flagrant cu banii primiţi de la un politician local, dar a susţinut că a fost vorba de un împrumut.

Ciucă a fost chiar arestată de procurori (la vremea respectivă, aceştia puteau să emită mandate de arestare), însă a fost eliberată de Instanţa supremă. Judecătoarea Andreea Ciucă a fost achitată defiinitiv în 2010 de un complet de 9 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit G4 media.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) este condusă de judecătoarea Dana Gîrbovan, șefă a Curții de Apel Cluj. În ultimii ani a fost extrem de vocală în a acuza „abuzurile” DNA și a susține controversatele modificări aduse legilor justiției. De altfel, UNJR a fost singura asociație primită la dezbaterile „comisiei speciale” din Parlament, conduse de Florin Iordache.

În 2019, Gârbovan acuza raportul Greco, extrem de critic cu înființarea Secției Speciale, de „subiectivism și erori grosiere”. Opunându- se desființării SIIJ, Dana Gârbovan argumenta că astfel politicul „dorește preluarea controlului asupra justiției”.

Pentru aceste poziționări, premierul Viorica Dăncilă o propune pentru funcția de ministru al Justiției, însă Gârbovan nu a mai ajuns până la urmă ministru.

Judecătoarea Dana Gîrbovan, propusă ca ministru al Justiției de către fostul premier Viorica Dăncilă.

Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) este condusă de judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea.

În 2014 a fost trimisă în judecată de DNA Oradea, alături de alţi trei judecători, pentru că ar fi încercat să ajute un inculpat condamnat pentru tentativă de viol. Judecătoarea Roman a fost acuzată de trafic de influenţă şi favorizarea infractorului. Potrivit DNA, judecătoarea ar fi primit bani, păstrăvi și whisky și ar fi pretins un ceas vechi cu cuc ca să intervină pe lângă colegii ei, astfel încât inculpatul să nu execute pedeapsa de 2 ani şi 8 luni de închisoare.

În 2015 însă, dosarul judecătoarelor a fost restitut la DNA, iar ancheta a fost preluată de procuroarea Florentina Mirică de la Bucureşti, care a clasat acuzaţiile în 2017.

Ulterior, judecătoarea Roman a formulat plângere la Secţia Specială împotriva procurorilor DNA Oradea care ar fi „terorizat-o”. E vorba de mai mulți procurori de la DNA Oradea, printre care Ciprian Man și Cristian Ardelean.

Președintele Asociației Forumul Judecătorilor este judecătorul Dragoș Călin cel care a conceput cele șase sesizări către Curtea Europeană de Justiție (CJUE) în privința înființării Secției Speciale, aplicarea dreptului UE, numirea prin OUG a șefului Inspecției Judiciare, obligativitatea recomandărilor din MCV.

Drept răspuns, Dragoș Călin și alți doi judecători care au fost implicați în aceste sesizări au fost cercetați disciplinar de Inspecția Judiciară care a propus suspendarea lor din funcție. Motivul invocat de IJ este apariția într-o publicație a unor fragmente din discuții de pe grupul de Facebook „Forumul magistraților”.

Dragoș Călin este un critic al Secției Speciale și al tegiversării reparării legilor justiției, a cerut permanent aplicarea recomandărilor Comisiei Europene și GRECO. Rolul pe care l-a jucat Formul Judecătorilor și judecătorul Dragoș Călin este prezentat în cartea „900 de zile de asediu neîntrerupt asupra magistraturii române- Ghid de supraviețuire”.

Alexandra Lăncrăjan, cea care a înființat Asociația pentru Apărarea Statului Procurorilor, a instrumentat dosarul Tel Drum în care a fost pus sub urmărire penală Liviu Dragnea. Pozițiile tranșante față de modificările legislației penale și de diversele decizii ale CCR, participarea la protestele din 2018-2019, intervențiile în media au fost motive suficient pentru a intra în vizorul Inspecției Judiciare.

În 2018 a fost cercetată disciplinar de IJ, care s-a sesizat din oficiu, pentru că a polemizat cu Tudorel Toader pe Facebook, iar în 2019 pentru un comunicat dat de asociație în cazul crimelor de la Caracal.

Bogdan Pîrlog, copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, prim-procuror adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București este cel care a deschis dosarul intervenției în forță a jandarmilor împotriva protestarilor din 10 august 2018.

Bogdan Pîrlog a fost vizat de 11 dosare disciplinare din care 6 au fost anulate, 3 sunt suspendate și alte 2 sunt în curs de soluționare. Într-unul dintre dosare, Pîrlog a fost cercetat disciplinar pentru că a criticat public clasarea dosarului 10 August, iar în altul pentru un interviu acordat Hotnews.ro, în care critica numirea Giorgianei Hosu la șefia DIICOT.

Voce critică la adresa modificărilor la legile justiției și codurile penale, contestatar al înființării Secției Speciale și neaplicării recomandărilor din MCV, Pîrlog a fost anchetat disciplinar de Inspecția judiciară inclusiv pentru discuții pe forumul magistraților sau pentru un comunicat de presă referitor la necesitatea reformării parchetelor militare.

Cristina Guseth, directoarea Freedom House, sustine că sunt asociații „de o parte și de alta a baricadei, sunt asociații reformiste care și-au dorit să continue reforma, care au ieșit pe scările curților de apel, și sunt asociații care și-au dorit să mențină statu quo-ul și controlul”.

CSM, independența magistraților sau hărțuirea lor ?

CSM ar trebui să fie garantul independenței justiției, dar încă de la bun început a fost tributar influențelor politice. Puține au fost perioadele în care CSM a fost cu adevărat reformator și a înțeles să se implice în apărarea independenței și imparțialității magistraților, așa cum scrie în statutul său.

Rolul său este extrem de important, fie și prin faptul că avizează (sau nu) propunerile de procurori cu funcții înalte și numește președintele Curții Supreme. CSM mai are în atribuții recrutarea, promovarea, transferarea, detașarea, sancționarea disciplinară și eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor.

În ultimii ani a fost implicat în nenumărate scandaluri legate de pozițiile adoptate în momente critice pentru independența justiției, care veneau în contradicție cu rolul său. Mai mult, CSM a devenit în loc de apărător al independenței magistraților un hărțuitor al vocilor independente și critice din magistratură.

Cazul excluderii din magistratură a judecătorului Cristi Danileț de către Secția de Judecători a CSM este doar ultimul dintr-o lungă serie de presiuni făcute asupra magistraților. Așa cum a scris Europa Liberă, miza excluderii lui Danileț pare să fie și în zona jocurilor de putere din interiorul CSM din perspectiva apropiatelor alegeri.

Astfel de acțiuni au menirea de a intimida magistrații, spune Cristina Guseth.

„Consecința directă a unor astfel de acțiuni se reflectă în intimidarea magistraților iar cazul recent al excluderii lui Dănileț este de natură să transmită acest mesaj: cine îndrăznește să dea dovadă de o minimă libertate, acela nu va avea o carieră în magistratură. Deci, tința e să fie obiedient, să nu îndrăznească să facă dosare pentru că în acel moment este activat SIIJ-ul”.

„Este o întreagă rețea care funcționează în sistemul judiciar”, accentuează directoarea Freedom House.

Prima oară s-a vorbit despre „rețea” în cazul fostului senator PSD Cătălin Voicu, condamnat, în 2018, la 7 ani de închisoare cu executare. A fost un dosar complex în care au implicați politicieni, servicii secrete, consilieri prezidențiali, oameni de afaceri dar mai ales oameni de rang înalt din justiție-judecătorii de la ICCJ, Florin Costiniu și Cristian Jipa.

La „Rețeaua lui Voicu” apelau cei care aveau nevoie de o funcție publică, de un contract, de o cale de a sifona bani, sau de îngroparea unor dosare în justiție. Rețeaua Voicu numea și dădea jos politicieni sau funcționari publici.

Fostul senator PSD Cătălin Voicu a fost condamnat la 6 închisoare cu executare pentru corupție.

„Gruparea Savonea”

De mai mulți ani, presa dar și nume importante din sistemul judiciar folosesc cu insistență sintagma „gruparea Savonea” din CSM. Este vorba de judecătoarele Lia Savonea, Margareta Ţînţ, Mariana Ghena şi Simona Marcu, Gabriela Baltag și Evelina Oprina, membre ale Secției pentru judecători a CSM. Pe rând, fiecare a deținut funcția de președinte al CSM, promovându-se una pe alta.

Nu este întâmplătoare această asociere sub denumirea de „grupare”, pentru că doamnele sunt unite de aceeași viziune asupra justiției. Mai mult sau mai puțin întâmplător. Cele șase judecătoare au susținut prin comunicate, poziții publice în numele CSM și în nume individual modificările operate la legile justiție de PSD, au fost consecvente în contestarea DNA și a Laurei Codruța Kovesi, au susținut înființarea Secției Speciale, ba chiar au încercat să o impună pe Adina Florea pentru încă un mandat la conducerea acesteia. Prin toate acțiunile lor au demostrat un anti-reformism autentic.

Coincidențele merg însă mai departe cel puțin în ce le privește pe Lia Savonea și Simona Marcu.

Fostă șefă a Curții de Apel București, Lia Savonea este soţia avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu fostul senator PSD Cătălin Voicu şi cu Cezar Bivolaru, avocatul lui Marian Vanghelie, fostul primar de la Sectorul 5.

Lia Savonea, fostă președintă a CSM, continuă să aibă o mare influență în instituție.

În perioada în care era presedinte al CAB, Savonea emitea la solicitarea DNA mandatele de interceptare si de monitorizare în dosarele de coruptie, care se făceau la vremea respectivă cu tehnica SRI, așa cum prevedea legislația în vigoare. Ulterior, ajunsă la CSM, a fost vocală în contestarea a ceea ce se numea „binomul DNA-SRI”.

Savonea și-ar fi păstrat influența la Curtea de Apel București, iar atunci când CAB a blocat, printr-o sentință dată în contencios-administrativ de Alina Ghica, o apropiată a acesteia, activitatea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte, într-un proces deschis de liderul PSD, Liviu Dragnea, au existat speculații pe tema asta.

Simona Marcu este soţia avocatului Gil Vasile despre care Riseproject.ro a dezvăluit în cadrul celebrei anchete de presă „Valiza” că a fost pe ştatul de plată al Tel Drum – compania despre care procurorii DNA susţin că este controlată de Liviu Dragnea – cu suma de 15.200 de lei.

Cecul a fost emis în septembrie 2015, sub semnătura executivului Petre Pitiş. Atunci, soţia sa, Simona Marcu, era judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. A devenit preşedinta CSM pe 5 ianuarie 2018.

Fostul ministru al Justiției, Raluca Prună susține că Secția pentru judecători a CSM este mai antagonizată ca niciodată în istoria instituției și că nimic nu este întâmplător în modul în care sunt ocupate funcțiile.

„Nu cred că e o întâmplare că anumiți oameni au ajuns în anumite funcții, fac parte dintr-un plan de a crea o rețea care să ocupe funcțiile de decizie. În opinia mea este fără precedent în toată istoria CSM postdecembristă să ai o secție de judecători atât de dihotomizată, de antagonizată, sunt două tabere foarte clare acolo, de aici pleacă și semnalul în magistratură”.

Inspecția Judiciară, instrument de intimidare

Prin șeful ei, Lucian Netejoru, Inspecția Judiciară, pare să s-a transformat în instrumentul care pune în aplicare o vendetta împotriva magistraților reformiști. Lucian Netejoru este absolvent al unei facutăți private și ar fi reușit să-și obțină doctoratul copiind 140 de pagini din cele 294 ale texei, așa cum a arătat Pressone.

Lucian Netejoru, Gabriela Baltag și Bogdan Licu

Problemele de etică par să fie un imbold pentru războaiele pe care le poartă cu magistrații reformiști și cu cei care au cutezat să-i pună la îndoială prezența în fruntea instituției. A cerut suspendarea magistraților care l-au reclamat la Curtea Europeană de Justiție pentru interimatul obținut prin OUG. Judecătorul Costin Andrei, cel care a declarat nelegală Secția Specială, este cercetat acum pentru exercitarea funcției cu rea credință.

Magistrații critici la adresa legislației și a înființării Secției Speciale s-au trezit cu zeci de cercetări penale sub cele mai fanteziste motive. Cristi Danileț a intrat în colimatorul Ispecției judiciare nu doar pentru postări pe Facebook, interviuri, declarații și comunicate, dar și pentru textul din volumul dedicat asaltului asupra justiției din perioada 2017-2019.

Cererile magistraților de revocare din funcție a lui Netejoru, căruia i s-a adăugat cea a lui Stelian Ion din vremea când mai era ministru au fost ignorate de CSM. Asta deși ultimul raport al Comisiei Europene cataloga Inspecția Judiciară drept un instrument de presiune la adresa magistraților care vorbesc public despre eșecul reformelor.

* În textul inițial, dintr-o eroare de redactare, a apărut numele lui Dan Voiculescu. Afirmația „Păi, munca noastră este să furăm statul, domnule! Noi, oamenii de afaceri, asta facem, încercăm să păcălim statul” îi aparține lui Sorin Ovidiu Vântu.