Contestația a fost făcută de Florin Iordache în ziua în care Liviu Dragnea i-a delegat atribuțiile de șef al Camerei Deputaților.
Important în hotărârea CCR de miercuri este faptul că ea nu afectează dosarele în care s-au dat decizii definitive.
În schimb, dosarele aflate pe rolul instanțelor, deci în curs de judecată, ar putea primi o lovitură puternică deoarece vor fi puse sub semnul întrebării probele obținute de procurori prin intermediul SRI.
Cu toate acestea, tot judecătorii vor decide de la caz la caz dacă probele obținute de SRI și folosite de procurori în instrumentarea cazurilor trebuie sau nu anulate în situația în care au la bază acte făcute în baza protocoalelor secrete.
Potrivit unor surse consultate de Europa Liberă, protocolul din 2009 a fost declarat neconstituțional în totalitate, iar cel din 2016 doar parțial. Nu este clar până la apariția motivării CCR cum va afecta acest lucru dosarele în curs.
CCR acuză Comisia parlamentară de control a activităţii SRI de exercitarea în mod necorespunzător a controlului asupra Serviciului.
În ce privește probele e vorba de interceptări telefonice, înregistrări ambientale, filaje și experitze tehnice. Probele care ar putea fi afectate sunt cele de până în anul 2016 când Curtea Constituțională a spus că SRI nu poate face niciun fel de supraveghere tehnică pentru parchete.
Cele mai afectate vor fi dosarele de corupție, printre care cele ale lui Liviu Dragnea, Elena Udrea și Alina Bica.
A început războiul interpretărilor
La scurt timp după decizia Curții Constituționale au apărut primele reacții dinspre putere și opoziție. Cum era de așteptat ele se bat cap în cap în ce privește interpretarea hotărârii Curții. Până la apariția motivării este de previzibil ca acest război al declarațiilor să continue.
Florin Iordache (PSD), cel care a făcut constestația, a susținut într-o declarație la Digi 24 că toate probele obținute de SRI în baza protocoalelor secrete sunt lovite de ”nulitate absolută”.
Deputatul Stelian Ion (USR) susține însă că decizia Curții are partea ei pozitivă pentru că lasă la latitudinea instanței să stabilească dacă e vorba sau nu de o încălcare a Constituției.
Minuta Curții Constituționale:
- Admite sesizarea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – PÎCCJ și Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – PÎCCJ și Serviciul Român de Informații a protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum și de exercitarea, în mod necorespunzător a controlului parlamentar asupra Serviciului Român de Informații.
- Admite sesizarea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – PÎCCJ și Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – PÎCCJ și Serviciul Român de Informații a protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016 doar cu privire la dispozițiile art. 6 alin. 1, art. 7 alin 1 și art. 9, precum și precum și de exercitarea, în mod necorespunzător a controlului parlamentar asupra Serviciului Român de Informații.
- Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – PÎCCJ și unitățile subordonate – vor verifica în cauzele pendinte în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale corespunzătoare.
stire in curs de actualizare
