Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Adunarea Generală a Națiunilor Unite condamnă cu o majoritate de 143 de voturi din 193 de state membre „anexările ilegale” de teritorii ucrainene de către Rusia. Cinci țări au votat împotrivă, 35 s-au abținut, inclusiv China și India.
- Autoritățile ucrainene din Nikolaiev (oraș din sudul țării cu ieșire la Marea Neagră) și de la Kiev au anunțat joi dimineață că forțele ruse au lansat noi atacuri cu rachete și drone. Anterior, mai multe țări NATO au anunțat livrări de sisteme de apărare antiaeriană pentru Ucraina.
- În România, câştigul salarial mediu net a ajuns în august la 3.933 de lei, cu 42 de lei mai puțin decât în luna precedentă.
Vladimir Putin între ONU și Erdoğan
Votul din Adunarea Generală a ONU, care condamnă anexarea ilegală a unor teritorii ucrainene de Rusia, a fost salutat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, dar și de cel al SUA, Joe Biden. Acesta din urmă l-a interpretat ca un mesaj clar că „Rusia nu poate șterge de pe harta lumii un stat suveran”, notează The Guardian.
Votul, la care China și India s-au abținut, dar nu s-au opus așa cum au făcut Belarus, Siria, Coreea de Nord și Nicaragua, alături de Rusia, nu a schimbat realitatea de pe teren sau atitudinea Rusiei.
Joi dimineață, au fost atacate cu rachete și drone orașele Nikolaiev (sudul Ucrainei) și regiunea Kiev (unde au fost vizate obiective de infrastructură), transmite Reuters. Anterior, după cum explică The Washington Post, Moscova a impus reguli de frontieră în Zaporojie, pentru a-și consolida anexarea ilegală și a împiedica locuitorii să plece.
Nikolaiev, 13 octombrie 2022. Un bloc de locuințe a fost lovit de o rachetă lansată de Rusia.
La Bruxelles, unde continuă reuniunea miniștrilor Apărării din țările NATO, aliații au anunțat deja sprijin militar consistent pentru întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei, transmite BBC, care trece în revistă cele mai recente angajamente Occidentale de sprijin pentru Ucraina.
The New York Times analizează în detaliu ce arme deține deja Ucraina, care este necesarul antiaerian și cum își dozează Rusia arsenalul. Publicația notează că deși Israelul a refuzat să ofere Ucrainei dotările de apărare antiaeriană solicitate, pentru a nu provoca Kremlinul, oferă totuși Kievului informații despre dronele iraniene folosite de Rusia în atacurile recente. Iar o campanie privată israeliană oferă Ucrainei informații din satelit despre poziționarea forțelor Rusiei. Din cele peste 100 de rachete și drone lansate de Rusia împotriva Ucrainei în primele două zile ale săptămânii, mai puțin de jumătate și-au atins ținta.
Vladimir Putin se întâlnește astăzi cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan la un summit din Kazakstan, iar Kremlinul a sugerat că Erdoğan ar putea propune „idei” care pot duce la pace, scrie The Guardian.
Evenimentele zilei în liveblog-ul Europa Liberă.
Cât „costă” inflația?
Europa Liberă explică diferența dintre datele oficiale și ceea ce resimte populația în privința majorării prețurilor. Rata inflației a crescut la 15,9% în luna septembrie, față de 15,3% cât a fost în august, conform datelor comunicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică. Economiștii spun că, în realitate, românii percep inflația la peste 30%.
Curs de guvernare completează: „Inflația a anulat creșterile de venituri pentru peste 80% din angajați – Salariul real își continuă scăderea”.
Economedia prezintă datele evoluției salariilor de la o lună la alta. Evoluția câștigului salarial real depinde atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației. În august 2022, câştigul salarial mediu net a fost 3.933 lei, în scădere cu 42 lei față de luna iulie 2022. Câştigul salarial mediu brut a fost de 6.348 lei, cu 57 lei mai mic decât în luna iulie 2022, precizează publicația.
Dinspre Guvern, abordări controversate consemnate de Europa Liberă - Liderul PSD, Marcel Ciolacu, susține că Guvernul poate plafona prețul oricărui produs vândut de firmele private, dacă este criză și există pericol de speculă.
Marcel Ciolacu (stânga), nu este membru al guvernului condus de Nicolae Ciucă, dar face frecvent anunțuri cu privire la deciziile economice din poziția de președinte al PSD - șef al miniștrilor pe care îi are formațiunea.
„Este aproape imposibil din punct de vedere economic să limitezi activitatea unui operator din economia reală printr-un dictat guvernamental. Cine plătește oalele sparte, pagubele companiilor?”, întreabă economistul Adrian Negrescu.
Iohannis și euroscepticismul
Premierul Olandei, Mark Rutte, s-a aflat ieri în România. A vizitat împreună cu președintele Iohannis și premierul Ciucă baza de la Cincu, unde Olanda are militari, și a vorbit despre aderarea României la spațiul Schengen de liberă circulația. După cum relata Europa Liberă zilele trecute, Olanda (Regatului Țărilor de Jos) este ultimul stat care nu și-a precizat clar poziția față de dorința României de a intra, în 2022, în Schengen.
Mark Rutte a confirmat condițiile: justiție și stat de drept. Președintele Iohannis s-a declarat totuși optimist și a transmis Europei că un refuz ar crește euroscepticismul în România... Probabil un ultim lucru pe care și l-ar mai dori Europa în complicatul an 2022.
Premierul Mark Rutte, președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă la baza militară NATO de la Cincu. 12 octombrie 2022
Europa Liberă continuă azi seria de analize dedicate spațiului Schengen. Marian Păvălașc explică la Țară în service ce obstacole mai pot împiedica România să adere, chiar dacă raportul de la vămi e pozitiv.
Legat de Schengen, și folosirea propagandistică a aderării României, editorialul lui Dan Tăpălagă din G4Media: „Inamicii României, cei mai mari adversari ai intrării României în Schengen, sunt parlamentarii PNL, PSD și UDMR care au mutilat legea avertizorului de integritate chiar în ziua în care prim-vicepreședintele Comisiei Europene se afla la București, deși această lege este o condiție politică pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare și, implicit, aderarea la Schengen”.
Libertatea continuă investigația cu privire la dublul accident aviatic din 2 martie 2022, din Dobrogea – „Comanda ca elicopterul să nu decoleze din cauza vremii a fost dată în timpul decolării, iar ordinul să revină acasă a fost dat după ce elicopterul căzuse. Șapte militari au murit”. Seria de articole din ultimele zile din Libertatea e completată de Recorder: Cutia neagră a haosului din Armata Română: cum s-a prăbușit elicopterul care nu trebuia să decoleze.
Pedepsirea minciunii
În Statele Unite, conspiraționistul Alex Jones trebuie să plătească pentru minciunile despre atacul din 2012 de la școala Sandy Hook, scrie The New York Times.
Gazdă radio, cunoscut susținător al lui Donald Trump, Jones a pretins că atacul nu ar fi fost real, iar părinții celor 20 de copii uciși în atac erau actori într-o presupusă înscenare a guvernului, menită să îi priveze pe americani de dreptul la deținerea armelor de foc.
Acum, Jones trebuie să plătească despăgubiri de aproape un miliard de dolari (965 de milioane) familiilor a opt dintre victime, a decis un tribunal din Connecticut. În august, un juriu din Texas a acordat unei alte familii 50 de milioane de dolari, precizează The Washington Post.
Alte știri:
- Ungaria riscă să rămână fără 7,5 miliarde de euro din fondurile UE în lipsa reformelor anticorupție și dacă nu dovedește respectarea statului de drept, explică Euronews.
- Coreea de Nord spune că a testat rachete de croazieră capabile să transporte „arme nucleare tactice”, relatează The Guardian.
- Un studiu publicat de Nature.com avertizează cu privire la seriozitatea efectelor de lungă durată ale îmbolnăvirii cu Covid.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina noastră de Facebook.
Toate cele bune,
Carmen