3 minute | PSD — PNL, strategii electorale. Militant ucis pe patul de spital. Provocările președintelui Zelenski

Președintele PSD, Marcel Ciolacu (stânga), urmează să îi transmită liderului PNL, Nicolae Ciucă, că PSD este de acord cu comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale. PSD are însă o serie de condiții.

Într-o lume cu două războaie în desfășurare și nesiguranță totală față de soarta țărilor și regiunilor implicate, România are puține certitudini, chiar și în plan politic: 9 iunie — alegeri europarlamentare, două partide aflate la guvernare, o alianță și tot mai mult extremism. PSD și PNL negociază.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • PSD ar urma să propună PNL ca alegerile locale să fie organizate împreună cu cele pentru Parlamentul European, pe 9 iunie. PSD vrea însă o strategie clară și pentru alegerile parlamentare și prezidențiale.
  • Forțe speciale israeliene au pătruns într-un spital din Cisiordania deghizate în medici și pacienți. Au ucis trei militanți.
  • Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a cerut popularului şef al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, să demisioneze. Acesta a refuzat.

Alegeri 2024

Presa din România descrie pe larg, citând surse din PSD, concluziile discuțiilor de aseară ale conducerii centrale cu liderii locali ai formațiunii. Majoritatea liderilor locali sunt de acord cu organizarea alegerilor pentru primari, consilieri locali și județeni în aceeași zi cu cele pentru Parlamentul European, scrie G4Media.

După cum a explicat recent Europa Liberă, comasarea celor două runde de alegeri este dorită de PNL pentru a-și maximiza șansele de mobilizare a liderilor locali și a obține, eventual, un scor puțin mai bun decât ar putea obține dacă electoratul votează pe 9 iunie doar pentru europarlamentare.

Președinții PNL și PSD, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, urmează să decidă daca coalița aflată la guvernare va încerca comasarea alegerilor europarlamentare (9 iunie) cu cele locale.

PSD spune „Da”, însă cu condiții, notează Libertatea. Sursele Libertatea au spus că PSD vrea un calendar mai amplu și discuții „clare” cu PNL. Eventual chiar „nou acord politic pentru «un deceniu de stabilitate»”.

O „rotație a președinților” prin care, în următorii 10 ani, PSD și PNL să își împartă funcțiile de președinte al României, respectiv premier. Scenariul unui tandem președinte — premier a fost menționat și de prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, la Digi24.

La Antena 3, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a spus că „nu se va da înapoi” de la o eventuală candidatură la președinție, transmite news.ro.

Calendarul alegerilor ar trebui stabilit până la final de februarie, notează Agerpres, iar discuțiile continuă și miercuri, când au loc reuniunii ale grupurilor parlamentare ale PSD şi o şedinţă a Consiliului Politic Naţional al formațiunii.

Opoziția invocă însă Comisia de la Veneția: USR vrea o opinie a acesteia cu privire la eventuala comasare a localelor cu europarlamentarele, decisă cu mai puțin de șase luni înainte de 9 iunie (data votului stabilită la nivel european), scrie Hotnews.

Detalii despre variantele de comasare, pe contributors.ro, unde Sorin Ioniță, de la organizația Expert Forum, analizează scenariile posibile. Expertul ȋn reforma administraţiei publice, dezvoltare şi politici locale notează și argumentele constituționale care ar putea bloca strategiile politice în anul electoral 2024.

În fine, scrie presa din România, la ședința PSD de aseară, Gabriela Firea „şi-a asumat” candidatura pentru Primăria Capitalei din partea PSD, potrivit acelorași surse din partid. Recent, ea s-a declarat nemulțumită că nu este numită fără echivoc candidatul pentru București, și e candidatul „deocamdată”. Marcel Ciolacu a schimbat aseară doar cuvintele, nu și statul Gabrielei Firea. Potrivit G4Media, el a spus că Firea e candidatul „pentru moment”.

Gabriela Firea nu a devenit nici după ședința PSD de marți seară candidatul definitiv al formațiunii pentru Primăria Capitalei.

Despre scenariile pentru București: Gabriela Firea — Nicușor Dan — Sebastian Burduja, pe pagina Europa Liberă România.

Iar despre politică și tehnologie, în PressOne, unde jurnalistul Răzvan Filip scrie în exclusivitate despre „dezvoltatorii aplicației AUR, prin care partidul atrage noi membri, conectați la banii SRI și MAE”.

Comando în spital

Incursiunea forțelor israeliene speciale deghizate în medici și pacienți într-un spital din Cisiordania și uciderea a trei militanți, dintre care unul era pacient al spitalului, ridică serioase semne de întrebare din perspectiva legislației internaționale a conflictelor armate, scrie The New York Times.

Publicația tratează subiectul în două articole separate, prezintă înregistrările video și citează experți internaționali care spun că dacă unul dintre militanții uciși era imobilizat la pat, incapabil să se apere, uciderea lui într-un spital este inacceptabilă. Și Crucea Roșie a transmis îngrijorare cu privire la incident.

The Washington Post scrie că Israel și Hamas discută propunerea formulată de SUA, Qatar și Egipt de oprire a ostilităților timp de șase săptămâni și eliberare a tuturor prizonierilor civili israelieni. Hamas ar primi trei prizonieri palestinieni aflați în închisori israeliene pentru fiecare ostatic eliberat.

Acordul ar permite și sporirea ajutorului umanitar în Gaza într-o perioadă marcată de scandalul internațional cu privire la Agenția ONU și sprijinul acordat de unii angajați ai acesteia militanților Hamas. BBC precizează că cel puțin jumătate dintre clădirile din Fâșia Gaza sunt distruse sau grav avariate.

Potrivit BBC, peste jumătate din clădirile din Fâșia Gaza sunt distruse sau grav avariate.

Și tot la BBC – poveștile tulburătoare ale copiilor rămași orfani în Fâșia Gaza.

CNN amintește că Joe Biden a decis cum vor reacționa forțele SUA după uciderea a trei militari americani în Iordania, dar nu a dat detalii. Președintele SUA încearcă să evite o escaladare majoră a conflictului din Orientul Apropiat, iar militanții islamici par să fie de acord: cea mai puternică grupare din Irak, sprijinită de Iran, a anunțat suspendarea operațiunilor antiamericane.

Conflictele lui Volodimir Zelenski

Generalul Valeri Zalujnîi, șeful armatei ucraiene, este unul dintre cei mai populari ucraineni, notează The Guardian, iar acest lucru nu ar fi neapărat pe placul politicianului Volodimir Zelenski. Președintele i-ar fi cerut luni demisia, Zalujnîi ar fi refuzat.

Tensiunile dintre cei doi și declarațiile cu bătaie lungă în presa internațională au apărut încă din noiembrie, când Zelenski a contrazis afirmații formulate de Zalujnîi în The Economist. Apoi i-a amintit direct că președintele țării este comandantul suprem al armatei. Tensiunile vin când principala îngrijorare a Ucrainei ar trebui să fie sprijinul internațional, scrie The Guardian.

Congresul SUA blochează în continuare finanțarea de 61 de miliarde de dolari pentru armament, iar în Europa, amintește Politico, premierul Ungariei, Viktor Orbán, continuă să joace în echipa Putin.

Două vești bune pentru Ucraina au venit totuși — din SUA cea că noi arme produse de Boeing ajung în Ucraina și, de la Bruxelles, cea că UE ar urma să aprobe folosirea în beneficiul Ucrainei a activelor de sute de miliarde de dolari ale băncii centrale ruse. Acestea au fost înghețate ca sancțiune pentru invadarea Ucrainei.

Alte știri:

  • Guvernul României ar urma să aprobe în şedinţa de azi prelungirea cu 60 de zile a plafonării adaosurilor comerciale la alimentele de bază. Agerpres notează și ce alimente dispar de pe listă.
  • Premierul Marcel Ciolacu va cere oficial autorităților din Ucraina și Republica Moldova să comunice motivele pentru care liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, are interdicție de intrare în ambele țări, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale.
  • Un judecător din SUA a considerat nejustificat și a anulat pachetul salarial record de 56 de miliarde de dolari pe care Elon Musk îl are la compania Tesla, transmite Reuters.

Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile de Facebook și Instagram.

Toate bune,

Carmen