România vs Europa & SUA. Distanța de la „condamnăm cu fermitate” la „Putin, cu mâinile pătate de sânge”

Când ceva nu a mers bine în România, vinovată a fost comunicarea, cel puțin așa au susținut mereu autoritățile, politicienii și guvernanții. Cel mai bun exemplu a fost pandemia de Covid și ratarea campaniei de vaccinare. În vreme de război, comunicarea devine cu atât mai importantă.

Declarațiile de condamnare a Rusiei pentru invadarea Ucrainei au devenit tot mai apăsate, iar termenii folosiți tot mai grei pe măsură ce armata rusă a început să lovească civili, să bombardeze zone rezidențiale, spitale, școli și maternități, să distrugă orașe întregi și să facă peste un milion de oameni să își părăsească țara.

E primul val de refugiați din istoria contemporană al femeilor și copiilor, căci bărbații au rămas să înfrunte forțele lui Putin.

Cuvinte tăioase la adresa lui Vladimir Putin și a războiului declanșat de acesta au venit din toată lumea, de la cei mai importanți lideri.

Empatia față de cei fugiți din fața rachetelor și a gloanțelor, cei care au ajuns să-și ducă viața în adăposturi, admirația pentru curajul ucrainenilor care s-au așezat în fața tancurilor cu mâinile goale, pentru eroismul soldaților care înfruntă de nouă zile una dintre cele mai puternice mașinării de război din lume a răzbătut din fiecare discurs și declarație a liderilor occidentali. Traducerile erau făcute cu glasul sugrumat de lacrimi.

Ucraineni din Melitopol, indiferenți în fața focurilor de avertisment ale militarilor ruși

Ce se întâmplă în România? Ce s-a întâmplat în atâtea alte momente de răscruce: oamenii au fost peste liderii lui. Românii și-au arătat fața umană și căldura sufletească în felul în care i-au primit și omenit pe refugiați. Chiar dacă autoritățile s-au mobilizat și ele, ceea ce a lipsit a fost empatia, spune pentru Europa Liberă sociologul Ovidiu Voicu.

„Comunicarea către populație în situația aceasta de criză e foarte rece, lipsită de orice empatie, cum a fost, de altfel în ultimii doi ani de pandemie. S-a observat că liderii noștri, deci comunicarea oficială a statului român, o scaldă. Adică sunt cu Ucraina, condamnă Rusia, dar nu este o comunicare puternică, de condamnare în termeni duri a situației, așa cum auzi din partea altor state si lideri. Cred că e vorba de incompetență. Avem niște lideri care, cred, că sunt conștienți de mediocritatea lor și le e teamă și să nu supere, și să nu se facă e râs foarte tare”, spune Ovidiu Voicu.

Problema acestor politicieni, spune sociologul este că vorbesc aceeași „limbă de lemn” și nu au empatie, nu „transmit nicio emoție”.

Președintele Klaus Iohannis nu ținut nicio conferință de presă de la invazia Ucrainei de către Rusia și nici anterior. A preluat doar câteva întrebări la întâlnirea cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, și la cea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Nici premierul Nicolae Ciucă nu a ținut o conferință de presă dedicată războiului declanșat de Rusia.

Ziua invaziei. Câteva comparații

Președintele României, Klaus Iohannis: „Astăzi, Federația Rusă a ales forța tancurilor în detrimentul vieților cetățenilor. Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul, și întreaga planetă vede astăzi limpede acest adevăr incontestabil. România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți omenești”.( 24 februarie, ziua invaziei)

Boris Johnson, premierul Marii Britanii: „Preşedintele rus Vladimir Putin este un agresor cu mâinile pătate de sânge care crede în cuceriri imperial.”( Discurs în fața parlamentului, 24 februarie)

Premierul României Nicolae Ciucă: „Prim-ministrul Nicolae Ciucă condamnă cu hotărâre invadarea de către Federația Rusă a teritoriului Ucrainei, care reprezintă un act ilegal de agresiune, contrar principiilor dreptului internațional, consacrate de Carta ONU, Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, Carta Securității Europene și celelalte documente care definesc actuala arhitectură” (comunicat de presă, 24 februarie)

Președinta CE, Ursula von der Leyen: Condamnăm acest atac barbar și cinicile argumente cu care este justificat. Președintele Putin readuce războiul în Europa. În aceste momente întunecate, Uniunea Europeană și populația ei este lângă poporul ucrainean” ( discurs 24 februarie)

2 martie, ziua atacurilor la scară mare

Armatele ruse au lansat atacuri violente asupra Capitalei Kiev, orașelor Harkov, Mariuopol și Herson, lovind nenumărate ținte civile și producând sute de victime.

Alte comparații

Președintele SUA Joe Biden: „Putin e un dictator mai izolat de restul lumii ca oricând. Dacă dictatorii nu plătesc preţul pentru agresiunea lor, ei provoacă şi mai mult haos(…) În bătălia dintre democraţie şi autocraţie, democraţiile se ridică la înălţimea momentului, dar bătălia va lua timp'', '' (discurs despre starea națiunii, 2 martie)

Premierul Nicolae Ciucă: „De aceea, în această dimineață, în cadrul ședinței, precum și activitatea pe care am desfășurat-o seară împreună cu ministrul Educației, ministrul Finanțelor, ministrul Afacerilor Interne și ministrul Familiei și Tineretului, am căutat și am identificat soluții care se vor concretiza în măsuri pentru a putea să acordăm atenția cuvenită acestor 18.000 de minori.” (sedință de guvern, 2 martie)

Boris Johnson, premierul Marii Britanii: „Ceea ce am văzut deja din partea regimului lui Vladimir Putin în ce privește folosirea munițiilor asupra civililor nevinovați... în opinia mea, se califică deja pe deplin la crimă de război.”( declarație 2 martie)

Președintele Klaus Iohannis: „Ne aflăm într-o situație fără precedent, generată de agresiunea armată nejustificată, ilegală și neprovocată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în care nu numai securitatea Ucrainei, dar și cea transatlantică este puternic amenințată. Vreau să folosesc această ocazie pentru a lăuda încă o dată curajul poporului ucrainean, care luptă pentru libertate și rezistă sub tirurile ucigașe ale unui invadator.”( 3 martie, briefing susținut alături de președinta CE, Ursula von der Leyen)

Refugiații, de la ezitări la campanie

Autoritățile române s-au mobilizat cu întârziere pentru primirea valului de refugiați din Ucraina- corturile au fost instalate la trei zile de la începerea invaziei și, probabil, dacă nu ar fi fost mobilizarea populației, care a dat o lecție, nu s-ar fi grăbit nici atât.

Premierul Nicolae Ciucă, aflat în vizită la Vama Siret împreună cu ministrul de Interne Lucian Bode și șeful DSU Raed Arafat, a fost apostrofat de un voluntar exact pe tema asta: „Ce-ați făcut? Nimic n-ați făcut. Știți cine trebuia să fie primii aici? Instituțiile, nu noi voluntarii. Nu trebuia noi să mergem să le dăm măști în spitale și ajutoare”.

De altfel, după ședința CSAT din 24 februarie, surse politice au declarat pentru Europa Liberă că: „Nu vrem să invităm la un flux de refugiați. Dacă vor apărea refugiații, vom asigura condițiile necesare, dar nu facem invitații ca refugiații să vină în România”.

Președintele Klaus Iohannis nu a fost la graniță să vadă care e situația. Spre deosebire de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a vizitat punctele de trecere ale frontierei încă din primele două zile ale invaziei.

„Am discutat cu oamenii care fug de război din Ucraina. Majoritatea sunt femei cu copii. Obosite, speriate de ceea ce au lăsat în urmă, ele își doresc să revină acasă cât mai repede. Le-am spus că sunt în siguranță în Republica Moldova, că le vom găzdui atât timp cât va fi nevoie”.

De atunci și până acum, ajutorarea refugiaților a devenit principala cauză a partidelor politice. Paginile de Facebook ale PSD și PNL sunt pline cu fotografii ale diverșilor lideri de filiale în mijlocul refugiaților. Dar, PSD este de departe campion.

Gabriela Firea la la Colegiul Economic „Delta Dunării”, Tulcea

Liderii partidelor de la guvernare au părăsit podiumul

Cât despre liderii partidelor politice aflate la guvernare, aceștia au dispărut pur și simplu de pe scenă. De la invazia Ucrainei nu au mai ținut conferințe de presă, așa cum obișnuiau înainte, de multe ori în chestiuni minore.

Se limitează la postări pe Facebook sau la declarații date în parlament. Desigur, nu au uitat să condamne invazia rusă în Ucraina sau să-și caute capital politic în drama refugiaților, spune pentru Europa Liberă sociologul Ovidiu Voicu.

„Doar pe Cîțu îl mai prind pe la parlament ziariștii, Ciolacu e dispărut cu totul. Dar ce să spună? Mintea lor nu e suficient de largă ca să poată să comunice ceva eficient pe tema asta. Mă îndoiesc că domnii Ciolacu și Cîțu ar putea avea o reacție ca cea a președintelui Ucrainei”.

Marcel Ciolacu, președintele PSD: „Rusia încalcă prin mişcările sale violente toate regulile dreptului internaţional. Este o decizie care va determina o şi mai puternică întărire a flancului estic şi a zonei Mării Negre. O decizie iraţională care va crea un front comun al NATO şi UE, inclusiv în ceea ce priveşte aplicarea unor sancţiuni semnificative”.(Facebook, 24 martie)

Florin Cîţu, președintele PNL: „Condamn cu fermitate agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Această agresiune din partea Rusiei va primi cea mai puternică şi imediată reacţie din partea comunităţii internaţionale, implicând consecinţe grave şi costuri uriaşe”.

Kelemen Hunor, președintele UDMR: „Condamnăm cu fermitate şi considerăm inacceptabilă invazia rusă în Ucraina. Suntem solidari cu Ucraina şi cu toate naţionalităţile sale. Comunitatea internaţională trebuie să folosească toate mijloacele şi sancţiunile pentru a forţa Rusia să oprească războiul. România trebuie să fie pregătită pentru a primi refugiaţi de război. Suntem îngrijoraţi pentru maghiarii din Ucraina Transcarpatică şi pentru comunitatea română din Ucraina. Aş vrea să-i asigur că pot conta pe sprijinul nostru în aceste momente dificile!".