În ultimele zile, subiectul burselor sociale și de merit a stârnit dezbateri aprige în spațiul public din România. Clotilde Armand, primarul sectorului cu cel mai mare venit pe cap de locuitor, susține că noul sistem de burse e echitabil, în timp ce reprezentanții elevilor din Capitală și o parte din societatea civilă resping în termeni duri noile propuneri cu privire la cuantumul și condițiile de acordare a burselor pentru elevi.
Totul a pornit de la declarația primarului Sectorului 1 din Capitală, Clotilde Armand, pe o rețea de socializare. „Elevii din Sectorul 1 vor beneficia de burse!”, a anunțat edilul pe 12 ianuarie. „În următoarea ședință de Consiliu Local voi prezenta consilierilor locali proiectul de hotărâre prin care elevii care au rezultate bune beneficiază de burse. Așteptăm încheierea semestrului 1 pentru a cunoaște rezultatele școlare și a putea calcula cuantumul burselor.”
Câteva zile mai târziu, pe 21 ianuarie 2021, Direcția de Administrare a Unităților de Învățământ din Sectorul 1 a trimis o adresă circulară către toți directorii din sectorul în cauză, prin care micșorează bursele sociale și introduce un mecanism de acordare de tip clasament pentru bursele de merit.
Întrebată dacă menține sau diminuează cuantumul burselor elevilor, Clotilde Armand a răspuns: „Asta e o dezbatere pe care va trebui să o avem cand vom vota execuția bugetară (...) Buget pentru a plăti cum a fost în trecut, când bugetul de cheltuieli nu era supraevaluat, cum a fost în anul 2020, un buget cum am avut atunci nu mai avem și atunci nu putem să asigurăm cuantumul burselor așa cum a fost", a spus ea, conform hotnews.ro.
Declarațiile edilului au declanșat o dezbatere aprinsă în spațiul public în ceea ce privește bursele elevilor.
Mesajul edilului a fost preluat imediat și intens dezbătut în mass-media și spațiul public din România, iar acuzațiile că primăria celui mai afluent sector al Bucureștiului ar încuraja doar o anumită parte dintre elevi - cei cu „rezultate bune” - în detrimentul celor cu posibilități materiale mai reduse, adică beneficiarii burselor sociale, nu s-au lăsat așteptate.
Consiliul Elevilor reacționează
Printre primele voci critice la adresa inițiativei Primăriei Sectorului 1 au fost chiar reprezentanții elevilor, prin Consiliul Municipal al Elevilor București (CMEB), care a respins propunerea administrației Sectorului 1 cu privire la regulile de acordare a burselor, conform unui comunicat transmis la începutul săptămânii. „Solicităm ferm autorităților publice direct răspunzătoare de această inechitate să-și regândească și recalculeze deciziile și fondurile adaptat nevoilor elevilor și familiilor lor, întrucât scopul nu scuză mijloacele”, sunt de părere reprezentanții CMEB.
Cine beneficiază de burse școlare în România
Conform Ordinului ministrului educației nr. 5576 din 2011, criteriile de acordare a burselor școlare în România sunt următoarele:
- bursa de merit: elevii cu media generală a anului anterior peste 8,5 sau premii obținute la olimpiadele județene;
- bursa de ajutor social: elevii orfani; elevii care suferă de boli grave; elevii navetiști, care în localitatea de domiciliu nu au școală și elevii proveniți din familii cu un venit/persoană sub 630 de lei pe lună (50% din salariul minim pe economie);
- bursa de studiu: elevii care în mod cumulativ au media generală peste 7 și venitul/membru de familie sub salariul minim pe economie;
- bursa de performanță: elevii cu premii la olimpiadele naționale.
Mai jos, o hartă cu satele și orașele din România după numărul de burse pe care le acordă elevilor. Harta interactivă poate fi consultată aici.
Din 3182 de autorități publice locale, doar 180 (5,66%) acordă integral burse școlare pentru elevi, cu respectarea cadrului legal în vigoare.
Care este situația burselor la Sectorul 1
Conform unui document publicat chiar de primarul Sectorului 1 pe Facebook, în urma discuțiilor intense din spațiul public, în semestrul al II-lea al anului școlar 2019-2020 au fost aprobate și acordate un total de 22.556 burse dintre care cea mai mare parte sunt de performanță și de merit.
- burse de performanță - 1.257 - 600 de lei lună timp de 5 luni;
- 9159 de burse de merit în valoare de 300 de lei pe aceeași durată pentru medii între 8.50-9.49, la care se adaugă alte 7.644 burse de merit pentru medii între 9.50 și 10.00 în valoare de 400 de lei pe lună;
- 386 de burse de studiu în valoare de 300 de lei pe lună;
- și nu în ultimul rând, 4037 de burse de ajutor social în valoare de 300 de lei pe lună timp de 8 luni.
Menționăm că Primăria Sectorului 1, cel mai bogat sector al Capitalei, şi-a bugetat pentru 2020 cheltuieli de 2 mld. lei la venituri de 1,8 mld. lei. Mai bine de o treime din aceste cheltuieli (640 milioane lei) s-au dus anul trecut către învăţământ, conform unei analize a Ziarului Financiar.
„Sărăcia descurajează educația”
„Toate știrile referitoare la tăierea burselor elevilor din Sectorul 1 sunt fake news și nu fac decât să creeze panică și neliniște în rândul părinților și copiilor”, a fost mesajul primarului Clotilde Armand însoțit de documentul menționat mai sus.
În timp ce edilul susține că dezbaterea e una falsă, anumite voci din societatea civilă atrag atenția că propunerile administrației sunt un motiv de îngrijorare și încurajează inegalitatea socială deja prezentă în societatea românească
„Discuțiile despre bursele elevilor care se poartă zilele acestea scot la suprafață o mai veche problemă, care nu e specifică Capitalei, ci e una națională - cuantumul infim al burselor sociale. În mod sistematic, bursele oferite copiilor care provin din familii vulnerabile sunt foarte mici, nu doar în termeni absoluți, ci și în termeni relativi, adică prin comparație cu bursele de merit sau de performanță”, susține Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România (FES), într-un dialog cu Europa Liberă.
Stoiciu atrage atenția, citând un studiu pe tinerii din România al fundației pentru care lucrează, că 38% dintre copiii care provin din gospodării care declară că nu au suficienți bani pentru facturile de bază (electricitate, căldură) și mâncare au media școlară de 5-6 și doar 7% din copiii care provin din astfel de familii sărace au media notelor de 9-10.
„Prin contrast, dintre copiii care vin din familii care declară că își permit să cumpere orice au nevoie pentru un trai bun, 27% au media școlară de 9-10, și doar 1,4% au media de 5-6. (...) Așa e și în cazul educației – sărăcia descurajează educația”, susține reprezentantul FES România într-un editorial pentru Libertatea.
Conform studiului FES, doar 7% din copiii care provin din familii sărace au medii școlare de 9-10.
„Politicile noastre publice pleacă de la această idee greșită că dacă cineva e suficient de motivat, va obține note mari – prin urmare, și copiii săraci pot avea acces la burse de merit. Dar realitatea e alta, motivația e insuficientă, e nevoie sa asigurăm condițiile pentru ca elevii săraci să poată face performanță, iar bursele sociale sunt un instrument în acest sens. Rezultatele acestor politici păguboase le vedem deja: avem o minoritate de olimpici, dar jumătate din elevii români sunt analfabeți funcționali”, concluzionează Stoiciu pentru Europa Liberă.
O altă critică adusă propunerilor făcute de Clotilde Armand vine de la Societatea Academică din România (SAR), unul dintre cele mai vechi think-tank active din România și institut de cercetare în politici publice, și vizează competența autorității publice locale de a stabili cuantumul și condițiile de acordare a burselor pentru elevi.
„Din câte se pare, Primăria Sectorului 1 dorește să întreprindă anumite acțiuni care nu sunt de competența unei autorități publice locale. Bursele în România se acordă conform unui ordin de ministru, iar Primăria, în calitate de instituție care e responsabilă cu gestionarea finanțării complementare pentru școlile din România trebuie să aplice exact ceea ce scrie în lege”, susține Antonia Pup, coordonator advocacy SAR, într-un interviu telefonic pentru Europa Liberă.
„Doamna primar se folosește, de fapt, de argumentul că celelalte sectoare acordă burse mici - și da, într-adevăr, celelalte sectoare acordă burse mult mai mici față de cele din Sectorul 1-, dar asta nu ar trebui să fie o scuză ca să tăiem bursele elevilor din sectorul 1”, adaugă Antonia Pup.
Clotilde Armand vs. Consilierii PNL
Primăria Sectorului 1 a confirmat că a primit cererea Europei Libere pentru o poziție cu privire la această dezbatere din spațiul public din partea edilului, dar nu a răspuns punctual unor serii de întrebări legate de această problemă până la momentul publicării acestui material.
În schimb, Clotilde Armand a publicat joi dimineața, pe canalul său de YouTube, cu câteva ore înainte de ședința Consiliului Local, un mesaj video în care și-a prezentat propunerile cu privire la cuantumul și condițiile acordării burselor pentru elevii din Sectorul 1.
„Sectorul 1 propune cel mai generos și just sistem de burse din România. Astăzi avem ședință de Consiliu Local și avem pe ordinea de zi proiecte importante pentru comunitatea noastră. Voi începe cu proiectul burselor pentru elevi. Aducem un sistem nou de burse, care păstrează aceleași sume de bani, dar le repartizează mai corect”, afirmă Armand în mesajul video.
„Noi vom da bursă maximă celor mai buni elevi din fiecare școală și bursă mai mică celor de la coada clasamentului. Este un sistem care avantajează liceele defavorizate și descurajează inflația notelor”, adaugă edilul.
Ce le-a propus Clotilde Armand consilierilor
Dintre cei 26 de consilieri ai sectorului, 14 sunt membri ai Alianței USR PLUS și PNL, așa că, cel puțin în teorie, edilul ar fi avut sprijinul politic necesar pentru implementarea măsurilor. Doar că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg și proiectul, propus în ședința-maraton de joi după-amiază, nu a trecut de votul Consiliului Local al Sectorului 1 în forma inițială.
Punctual, propunerile lui Clotilde Armand au fost următoarele:
- „primii 10% din elevii fiecărei unități de învățământ vor primi bursă de merit maximă de 400 de lei. În liceele „defavorizate”, vom permite astfel elevilor mai buni să primească bursa cea mai mare”, susține Armand.
- „bursele să se acorde degresiv în cadrul fiecărei serii de elevi din fiecare unitate de învățământ, astfel ca bursele elevilor clasați în a doua jumătate a clasamentului să fie de numai 150 de lei”;
- „în total, acordăm 14.000 de burse de merit între 400 și 150 de lei. Peste 70% din elevii Sectorului 1 primesc burse de merit”, conform mesajului postat.
- „bineînțeles, recompensăm performanța: câte 600 de lei elevilor cu performanțe deosebite la olimpiadele naționale”
- „în sfârșit, acordăm 3000 de burse sociale de câte 300 de lei elevilor din familii cu venituri scăzute. Toți copiii din București sau de la țară care studiază în Sectorul 1 și au venituri scăzute primesc această bursă”
- „legea identifică încă o categorie: burse sociale pentru copiii din afara Bucureștiului. Desigur, aceia dintre ei care se încadrează la venituri scăzute beneficiază de bursă de 300 de lei, însă cei care locuiesc în cartiere rezidențiale de lux nu sunt de regulă în această categorie și nu ar fi rezonabil să primească burse sociale de 300 de lei”, susține edilul.
În total, Primăria sectorului 1 intenționează să cheltuiască „peste 21 de milioane de lei pentru peste 19.000 de burse care acoperă semestrul 1 din 2020-2021”, conform mesajului postat de Clotilde Armand pe rețelele de socializare.
„Algoritmul propus pentru bursele de merit, în forma inclusă în HCL propusă de primarul Clotilde Armand, este complet discriminator pentru elevii liceelor cu rezultate foarte bune”, au transmis PNL-iștii de la Sectorul 1, într-un comunicat de presă joi seara, după încheierea ședinței.
„Pentru că proiectul nu putea fi votat în această formă, grupul de consilieri PNL a depus o serie de amendamente la acest proiect de HCL, pentru menținerea cuantumului actual, ba chiar creșterea burselor pentru elevii cu rezultate deosebite, meritocrația fiind un principiu de bază al unei societăți performante. Proiectul a fost aprobat cu amendamentul PNL – bursele au fost salvate”, au adăugat național-liberalii bucureșteni.
„Prin proiectul dânsei de burse, copiii cu medii egale din două școli diferite din Sectorul 1 vor primi sume diferite. Asta este discriminare”, a comentat, joi seara, pe contul său de Facebook, Daniel-Constantin Ciungu, consilier PNL la Primăria Sectorului 1.
„Noi am propus un amendament pe note, nu pe procente cum voia dânsa (n.r. - Clotilde Armand). Problema era că, dacă erai un copil de la Vianu cu media 9.30 luai cam 200 de lei bursă, pentru că e un liceu unde mediile sunt foarte mari. Pe când un copil de la Liceul Feroviar, cu aceeași medie, lua aproximativ 300 de lei, pentru că era printre primii. Prin amendamentul nostru am crescut numărul burselor de merit. Iar colegii de la PSD au introdus la rândul lor un amendament prin care bursele sociale au crescut de la 300 la 350 de lei”, a declarat Daniel-Constantin Ciungu după ședință pentru Europa Liberă.
Deznodământul ședinței nu a fost pe placul edilului. La scurt timp după încheierea acesteia, edilul a postat pe Facebook o serie de comentarii și aprecieri cu privire la relația pe care o are cu actualii consilieri locali și i-a acuzat de „înțelegeri cu PSD”
„Pare că unii consilieri locali au rămas cu sindromul ''Chiliman'' și nu pricep că politica se face în folosul comunității, pentru oameni, nu pentru interese de partid”, a comentat Clotilde Armand. „Astăzi, grupul PNL și-a bătut joc de fiecare proiect care ar fi făcut comunitatea mai prosperă. (...) Știți de ce au făcut asta? Am să vă spun. Pentru că ei doresc ca Administrația Domeniului Public să le revină și să nu intre în primărie, să fie instituție de sine stătătoare. (...) Le spun doar să lase aceste orgolii la o parte, să lase înțelegerile cu PSD la o parte și să fie partenerii onești ai cetățenilor care i-au votat.”
Consilierii PNL și PSD au votat proiectul propus de Clotilde Armand, dar cu amendamente.
„Prin acest regulament se promovează un paralelism și mai mult decât atât - reprezintă un afront adus elevilor, profesorilor și părinților care nu au fost consultați cu privire la această politică publică. Ea nu reflectă deloc care sunt realitățile în Sectorul 1 sau în oricare altă unitate administrativ-teritorială”, a comentat la Europa Liberă propunerea primarului Antonia Pup, coordonator advocacy SAR.
Aceasta adaugă: „Eu cred că elevii își pot depăși condiția, dar să iei acest lucru ca argument pentru a privi bursele sociale mai puțin necesare decât bursele de merit este o nedreptate, sincer. Am observat în regulamentul propus de doamna primar că sunt introduse anumite criterii în plus. Mai mult decât atât, nu putem să luăm acele criterii - primii 10% din fiecare școală să primească un anumit tip de bursă, iar restul să primească celălalt tip de bursă - odată pentru că este contrar legii și a doua oară pentru că, de exemplu, un elev dintr-un colegiu centenar din București, unde nivelul este mult mai mare, ia media 9.80 și nu este în primii 10% din acel clasament de la nivelul școlii lui, dar în alt liceu ar fi. Clar o să fie astfel de nedreptăți. Până la urmă, ordinul de ministru a fost redactat în spiritul de a oferi șanse egale pentru performanțe școlare”.
Director „Sfântul Sava”: „Nu există acest conflict între bursele de merit și cele sociale”
„La mine în școală nu există niciun fel de conflict în legătură cu numărul de burse de merit și numărul de burse sociale”, susține Elena Crocnan, director la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ din România, cu sediul chiar în Sectorul 1 al Capitalei.
„La noi, cazurile sociale, din fericire, sunt extrem de puține. 1, 2, hai 7 maximum pe an. (...)Predomină bursele de merit, iar copiii noștri, care au rezultate foarte bune nu fac parte din familii cu venituri foarte mari. Noi nu suntem un liceu de fițe”, adaugă directoarea, contactată de Europa Liberă.
Colegiul Național „Sfântul Sava” este unul dintre cele mai bune licee din România.
Cadrul didactic a ținut să precizeze că diferența financiară între bursele de merit și cele sociale, în defavoarea ultimei, se poate justifica prin cheltuielile pe care un elev studios le are dacă dorește să facă performanță. „Cred că sunt destui copii care nu au o situație financiară foarte bună și care au rezultate foarte bune la învățătură. Cred că un copil care este aplicat către studiu are nevoie de un sprijin suplimentar pentru a se documenta. El e avid să citească mai mult, să-și cumpere cărți. Iar acestea sunt destul de scumpe”, e de părere Elena Crocnan.
Bursele școlare, o himeră în România
Un raport publicat de membrii Societății Academice din România și Avocatului Poporului arată că în 3002 localități din România (94,34%) este încălcat dreptul elevilor la burse școlare. „Din păcate, raportul nostru relevă că doar în 5,66% dintre unitățile administrativ-teritoriale din România se respectă în totalitate cadrul legal incident în materia dreptului la burse școlare, multe UAT-uri neacordând nimic sau acordând burse cu valori jenante chiar și de opt (8) lei”, susțin autorii cercetării. „Cu alte cuvinte, ne aflăm în fața unei culturi generalizate de nerespectare a dreptului elevilor la bursă școlară de către autoritățile publice locale din România”, este concluzia raportului publicat în septembrie 2020.
Pandemia nu a făcut decât să accentueze acest clivaj social atât de des întâlnit pe întregul cuprins al țării „Ultimele date arată că sunt peste 65.000 de elevi care nu au avut acces la educaţia online. Avem însă, în plus față de cei 235.000 de elevi care au declarat că nu au echipamentele necesare la începutul pandemiei, încă 280.000 de elevi care spun, pe propria răspundere, că au avut dificultăți în ceea ce privește accesul la echipamente IT și internet”, a anunțat, la dezbaterea de joi, 28 ianuarie, Ministrul Educației Naționale, Sorin Cîmpeanu.
„Toate datele ne arată că în România, sărăcia este una din principalele cauze atât ale rezultatelor școlare slabe, cât și ale abandonului școlar. Prin urmare, orice politică publică care urmărește creșterea nivelului educațional trebuie să își propună o orientare a resurselor în această direcție – oferirea de sprijin material elevilor din familiile cu probleme. Se întâmpla exact pe dos – la noi prioritatea este recompensarea elevilor cu note mari și care, statistic vorbind, provin din familii înstărite”, adaugă Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România.
Elevii din România au petrecut mare parte din primul semestru al anului școlar online.
La rândul său, reprezentantul SAR propune o relaxare a criteriilor pentru bursele sociale pe viitor și un „sprijin consistent” pentru a-i scoate din sărăcie pe elevii beneficiari de acest tip de ajutor din partea Primăriei. „M-aș apleca asupra acestor burse sociale în sensul în care aș relaxa aceste criterii. În momentul de față, pentru a fi eligibil în vederea primirii acestui tip de bursă veniturile părinților trebuie să fie sub 630 de RON, care înseamnă aproximativ jumătate din salariul minim pe economie. Aș relaxa aceste măsuri ca să acord aceste burse sociale pentru acești elevi care au nevoie. Să le pun în realitățile actuale și să le ofer un sprijin consistent pentru a-i scoate din sărăci”, concluzionează Antonia Pup, coordonator advocacy SAR.