Admiterea la anumite colegii va fi organizată, începând cu 2024, la o săptămână după Evaluarea Națională, iar limba română va fi o probă distinctă la examenul de bacalaureat, au decis, joi, sindicatele împreună cu ministrul Sorin Cîmpeanu.
Noua formă a Bacalaureatul se va implementa în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru şi a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generaţie care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul şcolar 2023-2024.
Subiectele pentru absolvenţii clasei a VIII-a, care vor susține admiterea la liceu, vor fi elaborate „în afara unităţii de învăţământ".
Cinci decizii au fost convenite până în acest moment.
Îți mai recomandăm Directorii și părinții vor ca Limba Română să rămână probă distinctă la BAC: „Aș modifica foarte puțin structura actuală”Admitere la liceu după Evaluarea Națională
O decizie se referă la „posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naţionale), cu condiţia ca această admitere să fie organizată imediat după susţinerea examenului de Evaluare Naţională”.
Ministrul spune că această măsură este o șansă în plus pentru elevii care vor să prindă un loc la un colegiu dorit, „fiind în acelaşi timp o oportunitate unică pentru acele colegii care îşi doresc şi îşi asumă selecţia în vederea susţinerii performanţei prin iniţierea unui număr important de clase de excelenţă/specializare în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat”.
Cîmpeanu a subliniat că „evaluarea naţională va avea rolul de monitorizare a sistemului de educaţie, conform recomandărilor OECD”.
Potrivit oficialului, „admiterea în liceu prin repartiţie computerizată a elevilor care nu au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii”.
Limba română, probă distinctă la bacalaureat
Pentru examenul naţional de bacalaureat, sindicatele au agreat cu ministrul ca limba şi literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului naţional de bacalaureat.
„Structura probei de limba română va permite evaluarea competenţelor specifice, eliminând accentul pus pe învăţarea mecanică. Promovarea examenului naţional de bacalaureat va fi condiţionată de obţinerea mediei 6, pe baza notelor obţinute la proba de limba şi literatura română şi la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie şi ştiinţe socio-umane)”, susține Cîmpeanu.
Proba profilului, propusă ca facultativă inițial, va rămâne la fel, „deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4, conform art. 76 alin. (5) şi art. 76 alin. (3) şi a putea fi luată în considerare atât la admiterea în învăţământul superior în condiţiile autonomiei universitare, cât şi pe piaţa muncii”.
„Pentru încurajarea participării absolvenţilor de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiţiona promovarea examenului naţional de bacalaureat”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.
Bacalaureat digital
În același timp, sindicatele și ministrul au vorbit și despre modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator).
„Acest fapt nu înseamnă că toţi itemii vor fi de tip grilă! Vor fi şi itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Esenţiale sunt modalitatea de colectare a datelor şi modalitatea de interpretare a informaţiilor la nivel de competenţă – de exemplu, un răspuns care se referă la o cauzalitate (cauză-efect) va fi evaluat şi în cadrul itemilor de la disciplinele istorie, geografie, fizică, matematică etc., iar interpretarea rezultatelor la nivel de competenţă va fi extrem de utilă în fundamentarea politicilor educaţionale”, spune ministrul.
„Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru şi a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generaţie care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul şcolar 2023-2024”, mai arată ministrul.
„Liceu tehnic şi profesional”
De asemenea, sindicatele au fost de acord ca liceele să funcționeze cu respectarea principiului asumării filierei
„Ministerul Educaţiei stabileşte criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocaţională sau profesională, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru. Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic şi profesional” şi asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unităţile de învăţământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educaţie al elevilor, vor putea fi justificate şi aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepţii de la această măsură”, susține ministrul Cîmpeanu.
Palatele și cluburile copiilor vor fi reorganizare
Ministrul mai anunţă că „procesul de descentralizare va fi iniţiat prin reconfigurarea activităţii de educaţie extraşcolară la nivelul sistemului naţional de învăţământ”, ceea ce înseamnă că „palatele copiilor, cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare vor fi reorganizate ca unităţi de educaţie extraşcolară şi vor face parte din reţeaua şcolară”.
„Personalul încadrat la nivelul acestor unităţi de educaţie extraşcolara îşi menţine calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului naţional de învăţământ. Componentele de patrimoniu, terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie extraşcolară, având în vedere specificul şi răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public şi vor fi administrate de către consiliile judeţene”, pune ministrul.
Integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă se va face gradual
Sorin Cîmpeanu și sindicatele au mai convenit și asupra integrării elevilor cu CES în învăţământul de masă, care se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condiţiile specifice din perspectiva existenţei resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin şi cadre didactice formate pentru educaţia copiilor cu CES).
„ Centrul Naţional de Educaţie Incluzivă va gestiona componenta de formare a cadrelor didactice în domeniul educaţiei incluzive şi componenta de programe naţionale de cercetare cu impact major privind politicile incluzive, instrumentele administrative, programele şi practicile incluzive”, arată ministrul.