Linkuri accesibilitate

Directorii și părinții vor ca Limba Română să rămână probă distinctă la BAC: „Aș modifica foarte puțin structura actuală”


Absolvenții de liceu susțin în prezent trei probe scrise la BAC, respectiv patru - dacă au o altă limbă maternă decât româna. Noua Lege a Educației propune o singură probă scrisă obligatorie, transdisciplinară.
Absolvenții de liceu susțin în prezent trei probe scrise la BAC, respectiv patru - dacă au o altă limbă maternă decât româna. Noua Lege a Educației propune o singură probă scrisă obligatorie, transdisciplinară.

Comasarea probei de Limba Română cu Matematica, Științele, Geografia și Istoria într-o probă unică la BAC naște serioase rezerve în rândul conducerilor liceelor dar și a părinților din țară. Ambele părți cer păstrarea Limbii Române ca probă distinctă în cadrul examenului.

„Proba de Limba și Literatura Română trebuie să rămână o probă serioasă, separată, pentru toată lumea. Este o criză uriașă, în orice domeniu ai activa în această țară, pe orice palier, de la nivel maxim până la nivel minimal, modul de exprimare și incultura, mă refer la o cultură minimală, sunt îngrijorătoare”, spune Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I.L. Caragiale din București.

Opinia îi este împărtășită și de alți directori de la licee notorii din țară.

„Ar trebui ca Limba Română să fie disciplină de sine stătătoare, orice cetățean al acestei țări ar trebui să aibă o bază de cultură și exprimare în limba română, nu să fie amestecată cu alte discipline”, spune directorul Colegiului „Mircea cel Bătrân” din Constanța, Vasile Nicoară.

El este membru în conducerea Alianței Colegiilor Centenare (ACC), care grupează o mare parte din liceele de prestigiu din țară, cu vechime de peste un secol.

Alianța pregătește de altfel un set de propuneri de îmbunătățire la legile Educației, iar acestea vor trata și subiectul Bacalaureatului, spune profesorul.

Ce propune noul BAC

Proiectul noii Legi a Educației pentru învățământul preuniversitar schimbă radical modul de organizare a examenului național de Bacalaureat.

Noul format al BAC-ului ar urma să se aplice din 2027, așadar pentru generația care începe clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024.

Astfel, pentru elevii care studiază în română va exista o singură probă obligatorie scrisă, care va fi transdisciplinară.

Va fi o „probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările (...) prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane”.

Dacă elevii care studiază într-o limbă a minorităților naționale vor susține probă scrisă și la materia respectivă, în cazul celor care învață în limba română proba de limbă și literatură va fi comasată cu restul disciplinelor.

Dispare, de asemenea, proba orală la Limba Română. În schimb, elevii vor susține două probe de evaluare a competențelor lingvistice în două limbi de circulație internațională, față de doar o probă - la o singura limbă străină - în prezent. Este menținută de asemenea evaluarea competențelor digitale.

Sunt declarați promovați cei care obțin minim nota 6 la limba română și limba maternă, unde este cazul, respectiv cel puțin nivelul de independent la evaluarea competențelor digitale și lingvistice.

„Proba profilului trebuie menținută!”

O altă mare noutate este că proba obligatorie a profilului și cea la alegere (din aria de specialitate) sunt comasate într-o singură probă, care devine însă facultativă. Evaluarea de la această probă nu condiționează promovarea.

La fel ca în cazul limbii române și această propunere naște rezerve serioase.

„Proba profilului trebuie consolidată foarte bine”, atrage atenția Vasile Nicoară, în timp ce alți directori sunt și mai fermi.

„Pe fiecare profil trebuie menținută proba obligatorie a profilului; poate la un liceu industrial ei ajung să nu dea BAC din domeniul în care se pregătesc”, spune directorul Colegiului Național „Emil Racoviță” din Cluj, Gheorghe Lobonț.

„În primul rând, Limba și literatura română trebuie să fie obligatorie pentru toți absolvenții unui liceu. Apoi, la profilul real, de exemplu, trebuie să ai matematica drept probă obligatorie, dar și cea la alegere e importantă”.

„Eu unul aș modifica foarte puțin structura actuală a BAC-ului, poate doar la liceele industriale, încât probele să reflecte mai bine domeniul de pregătire”, a adăugat directorul.

El mărturisește că așteaptă clarificarea propunerilor ministeriale, care aproape că îl sperie prin modificările radicale aduse.

Directorul Colegiului „Mircea cel Bătrân” spune că trebuie diferențiat totuși Bacalaureatul de la liceele teoretice de cel de la liceele tehnologice.

„E util un Bacalaureat de tip diferențiat, ar trebui să se lucreze în tandem cu învățământul superior; prin faptul că există două Legi distincte există riscul unei rupturi între segmentele sistemului de educației. E important să se creeze trasee cu mobilitate, spre diferite specializări, facultăți”, a explicat el.

Vasile Nicoară mai spune că există totuși și un aspect pozitiv legat de modificările propuse: faptul că Istoria și Geografia devin oarecum obligatorii în evaluarea competențelor.

„Ajungem să nu ne mai știm țara, iar cultura generală se măsoară prin foarte multe elemente ce țin de cadrul social, istoric, utile și chiar obligatorii cetățeanului”, afirmă el.

Există în rândul directorilor și voci mai puțin rezervate. Directoarea Liceului Avram Iancu din Cluj, de asemenea unul cu rezultate foarte bune la examenele naționale, spune că introducerea probei transdisciplinare la BAC este mai degrabă de bun augur. Inclusiv în ce privește cuplarea Limbii Române cu celelalte probe.

„Nu înseamnă că elevii nu vor mai parcurge Limba Română, dacă va fi împreună cu alte discipline. Dacă își vor dori să învețe, cu certitudine că vor învăța și sub această formă, dacă sunt preocupați, responsabili și implicați”, a spus directoarea.

Zeci de mii de părinți vor menținerea formei actuale a BAC-ului

Într-un sondaj online realizat recent de Federația Națională a Părinților, peste două treimi din cei aproape 65.000 de respondenți au votat pentru păstrarea examenului de Bacalaureat în formatul actual.

Aproape 70% dintre ei au declarat de asemenea că doresc menținerea diferențierii probelor, în funcție de profil, după modelul actual.

Două treimi din cei peste 60.000 de respondenți la un sondaj lansat de Federația Părinților au optat pentru menținerea formatului actual de BAC.
Două treimi din cei peste 60.000 de respondenți la un sondaj lansat de Federația Părinților au optat pentru menținerea formatului actual de BAC.

În prezent, absolvenții de liceu au de susținut următoarele probe: proba orală la Limba și literatura română și la cea maternă, probe scrise la Limba română, Limba maternă, proba obligatorie a profilului, proba la alegere a profilului și specializării. De asemenea susțin probe de evaluare a competențelor digitale și de comunicare într-o limbă de circulație internațională.

Obiecțiile părinților sunt îndreptățite, a spus pentru Europa Liberă președintele Federației, Iulian Cristache.

„Nu înțelegem ce rol mai are un profil, dacă îi băgăm pe toți la grămadă și îi evaluăm după același grad de dificultate. Nu mi se pare normal ca un elev care termină Mate-Info la 'Sfântul Sava' să aibă subiecte identice cu un absolvent de liceu tehnologic, sau de la profil uman”, spune el.

În același timp, Cristache e contrariat de faptul că ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat pe de o parte reintroducerea Gramaticii la liceu, iar pe de altă parte limba română este inclusă la pachet cu celelalte probe în noul format al examenului.

„Dacă tot vrem să punem accent pe aceste competențe de limba română ale copiilor, tot ceea ce înseamnă competențe cheie, de ce scoatem Limba Română la BAC și o amestecăm cu celelalte, scăzându-i astfel ponderea în cadrul examenului?”, a atras atenția el.

Eliminarea probei obligatorii a profilului este la fel de discutabilă.

„Ce rost va mai avea această disciplină dacă nu mai contează la BAC, la diplomă, la medii?”, s-a întrebat el.

Cu toate aceste obiecții, Cristache a spus că este convins că propunerile ministeriale au avut o fundamentare la bază, iar Federația pe care o conduce nu are capacitatea de a formula un întreg pachet de lege.

Totuși, Federația va înainta la mijlocul săptămânii obiecțiile și propunerile Ministerului și speră că autoritățile își vor însuși cel puțin o parte din acestea, părinții fiind parte integrantă a procesului de educație.

Specialist: „Mă întreb cât va dura proba unică? 7-8 ore?”

Introducerea unei singure probe trans-disciplinare la BAC ridică și o problemă mai puțin dezbătută: durata la care ar ajunge proba, atrage atenția președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, Cristian Hatu.

Asta în condițiile în care în prezent fiecare probă a examenului are o durată de trei ore.

„Dacă va fi un examen cu întrebări și exerciții din mai multe discipline, apare întrebarea: cât va dura examenul? Șapte ore, opt ore, cât? Dacă elevii ar avea măcar o pauză, tot mi se pare 'inuman'”, a explicat Cristian Hatu.

El a menționat că îi este greu să înțeleagă care sunt argumentele schimbării propuse.

Președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, Cristian Hatu, atrage atenția că proba unică poate atinge o durată inimaginabilă.
Președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, Cristian Hatu, atrage atenția că proba unică poate atinge o durată inimaginabilă.

„Poți să îl nimerești pe elev într-o zi nu foarte bună, în prezent se mai poate 'salva' la o altă probă, în altă zi. Și mai e un lucru: de ce e nevoie de o probă comună, la toate profilurile, pe toate filierele, când vorbim totuși de un învățământ diferențiat? De ce să mă verifici, ca absolvent de Mate-Info, la Istorie, unde e foarte mult de memorat? Sau dacă am terminat Filologie, să mă evaluezi la matematică? Nici nu știu ce matematică se mai face acolo, pe a XI-a și a XII-a”, a conchis el.

Cum motivează ministrul educației schimbările pentru BAC

Ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat, la scurt timp după publicarea în consultare publică a proiectelor de noi Legi ale Educației, că noul BAC va pune accentul pe evaluarea competențelor de bază din trunchiul comun.

În cadrul probei unice, Limba și Literatura Română și Matematica ar urma să aibă o pondere de 40% în examen, Geografia și Istoria aproximativ 20%, iar restul de 40% vor fi alcătuite din Fizică, Chimie, Biologie, Economie și științe socio-umane.

„Dacă în toamna anului viitor vom reuşi să avem planuri-cadru noi, în care trunchiul comun să fie 50%, specializarea – 20% şi curriculum-ul la decizia a şcolii să fie extins la 30%, trebuie să judecăm Bacalaureatul prin prisma planurilor-cadru care vor fi, nu prin prisma celor pe care le avem azi şi care sunt învechite de 15-20 ani”, spunea ministrul Sorin Cîmpeanu.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG