Discursul lui Putin | Istoric: „Este obsedat că are o misiune istorică. Are raționamentul lui Hitler”

„Lumea este tentată să caute o raționalitate în ceea ce zice Putin. Eu sunt acum convins că este stăpânit, este obsedat de gândul că are o misiune istorică, este un personaj foarte asemănător în maniera de acțiune și raționament cu Hitler”, arată istoricul Cosmin Popa cum poate fi privit în ansamblu mesajul transmis în această dimineață, 24 februarie 2022, de liderul de la Kremlin. Declarația de război prin care a dat undă verde atacării Ucrainei.

Cosmin Popa spune că Putin a întrebuințat toate șabloanele, toate arhetipurile propagandei sovietice și a operat cu niște noțiuni care în mod logic nu are putea fi alăturate. „Vorbește de denazificare și de demilitarizare. E adevărat însă că uneori vorbește cu eufemisme, dar sunt eufemisme în spatele cărora este un proiect politic foarte clar.”

Analistul Radu Magdin identifică în discursul din 24 februarie chiar narativele pe care Kremlinul, Ministerul de Externe rus, Russia Today sau Sputnik le-au folosit în ultima perioadă.

„Sunt teme de la discursul 'dacă alții au făcut acțiuni greșite, și eu trebuie să o fac', exemplele cu Libia, Siria, presupuse precedente. Pe de cealaltă parte, a fost invocat mitul neonazist, dar nu repetat cu aceeași intensitate în momentul de față (redactorul-șef Russia Today a susținut că în estul Ucrainei sunt gazați etnicii ruși - nr.r). De ce? Pentru că au fost prinși într-o situație oarecum penibilă cu presupusul genocid care are loc în estul Ucrainei; nu au fost în stare să vină cu imagini sau o scuză suficient de puternică”, explică Radu Magdin retorica din propaganda rusă din ultimele luni pe care Vladimir Putin a ridicat-o la rangul de declarație de război contra Ucrainei pe 24 februarie.

Unul dintre termenii folosiți de Vladimir Putin și intens dezbătut, încă de la apariția de joi dimineață, a fost „denazificarea” Ucrainei. Istoric și factual, termenul e absurd, fie și din simplul motiv că Ucraina a ales în fruntea sa, un președinte cu origini evreiești, Volodomir Zelenski.

Dar cum „nazismul” și „denazificarea” sunt termeni puternici și unificator în mentalul colectiv rus și cel din zonele dominate până în anii '90 de URSS, inclusiv în Ucraina, faptele - istorice sau foarte recente - sunt mai puțin importante. Referirile la nazism apar de patru ori în discursul lui Vladimir Putin de atacare a Ucrainei.

Cosmin Popa este de părere că termenul care a iritat comunitatea internațională a fost folosit ca mesaj intern, pentru poporul rus. Prin „denazificare”, Putin promite indirect că va institui organisme politice proprii, rusești, în Ucraina, prin intermediul cărora îi va înlătura pe cei care au plasat țara vecină în direcția actuală, pro-occidentală.

„Dincolo de controlul militar al Ucrainei, Putin vizează și punerea la dispoziția cetățenilor ucraineni care sunt orientați politic, cultural către Rusia a unor instituții politice care să le exprime așa-zisa voință politică”, arată Cosmin Popa.

Este practic o metodă pe care a aplicat-o deja în regiunile separatiste prin crearea unor miliții, „în sensul african al cuvântului”, și care căpătat o formă politică cu asistența Rusiei.

Istoricul este de părere că discursul reflectă tocmai dorința lui Vladimir Putin de a crea miliții locale a căror acțiune să ducă la destabilizare pe întreg teritoriul Ucrainei.

„Este un discurs articulat istoric care încearcă să ne aducă pe toți în zona acceptabilității: asta este, și alții au mai făcut-o, este momentul nostru, atunci când am fost slabi și am colapsat ca URSS-ul, nu am reușit să mai ținem flancul și iată că a sosit momentul revanșei. Acesta este mesajul către audiența internă”, spune analistul în relații internaționale, Radu Magdin.

Pe de altă parte, Popa spune că li se va oferi o platformă cetățenilor apropiați Rusiei să se poată exprima politic, dar scopul final este de a genera un adevărat război civil în Ucraina pentru a îngreuna intervenția comunității internaționale.

„Acesta este obiectivul. Să introducă confuzie. Este motivul pentru care operează cu trimiteri absolut halucinante la statutul ONU și la alte tratate pe care el însuși le-a încălcat. Aici este o confuzie propagandistică ce vizează efecte pe termen lung, nu imediate”, subliniază Popa.

Un alt mesaj care a ridicat mari semne de întrebare este cel prin care Putin a cerut comunității internaționale să nu intervină în Ucraina, că, în caz contrar, ar avea de suferit.

Cosmin Popa consideră că amenințarea lui Vladimir Putin vizează direct Statele Unite. Liderului de la Kremlin și multora dintre ruși li s-a părut scandalos că Ucraina se îndepărtează de tutela politică, economică și culturală a Moscovei.

Amenințările sunt adresate oricăror alte terțe părți cărora le-ar putea veni proasta idee de a se amesteca în această ceartă „între slavi”. Iar faptul că face referire la o țară care va suporta consecințele majore ale sprijinului dat Ucrainei are în vedere clar perioada celui de-al doilea război mondial, cred experții.

Ce urmează

Experții consultați de Europa Liberă sunt unanimi când vine vorba despre limita la care se va opri agresiunea ordonată de Vladimir Putin.

Radu Magdin este de părere că liderul de la Kremlin își dorește întinderea Rusiei în granițele fostei URSS, fără Țările Baltice, în timp ce Cosmin Popa arată că, în viziunea sa, misiunea istorică a lui Vladimir Putin este reunificarea, directă sau indirectă, a tuturor pământurilor care au aparținut Imperiului Rus sub egida Moscovei.