Protecție sau stigmatizare? De ce nu ne mai întâlnim cu prietenii nevaccinați

„Am prieteni care mă întreabă tot timpul dacă m-am vaccinat, am și rude care fac același lucru. La serviciu este mai ușor pentru că lucrez singur și am primit permisiunea să lucrez de acasă, tocmai pentru că sunt nevaccinat”, povestește Andrei, un tânăr IT-ist de 35 de ani care a ales să nu se vaccineze.

În grupul lui de prieteni este excepția, majoritatea prietenilor s-a vaccinat. De aceea, a început să fie exclus de la diverse activități pe care până acum le făceau împreună. Nu a mai fost chemat nici măcar la petrecerile în aer liber.

Spune că este sănătos tun. A trecut prin boală în toamna lui 2020 și crede că mai are și acum anticorpi. „Nu am îmbolnăvit pe nimeni dintre cei apropiați”.

„Nu sunt antivaccinistă, mi-am vaccinat copiii cu toate vaccinurile până acum, dar în acest vaccin nu am încredere. Mi-am răcit relațiile cu nașii care mă acuză că sunt conspiraționistă, dar nu sunt. Nu știu cum se va termina pandemia și cum îmi voi relua legăturile cu unii dintre cunoscuți, dar îmi asum acest lucru”, completează Ioana, o femeie de 43 de ani.

Nevaccinații sunt puși la colț și pe unele grupuri de pe rețelele sociale. Unii au fost excluși din anumite grupuri, alții au rămas cu mai puțini „prieteni". În spatele deciziilor celor două tabere și a atitudinii față de ceilalți se află modul în care atât vaccinații, cât și nevaccinații, percep și cataloghează adevărul, spun specialiștii.

Psihoterapeutul Simona Tache arată că atât vaccinații, cât și nevaccinații simt nesiguranță în relația cu ceilalți.

„Vaccinaților le e frică mai tare de boală decât de vaccin. Nevaccinaților le e mai frică de vaccin decât de boală. Ei nu și-au propus nici să omoare oameni (uneori chiar pe propriile rude), nici să prelungească pandemia, și-au propus doar să ia cea mai bună decizie pentru ei. Pentru ei, nu împotriva celorlalți. Și cea mai bună decizie, din punctul lor de vedere, este să nu se vaccineze”, explică psihoterapeutul Simona Tache mecanismul psihologic al unora dintre cei care au decis să nu se vaccineze.

Pentru că el știe că a luat o decizia cu gândul la binele lui, atunci când este arătat cu degetul, nevaccinatul se va simți respins, neînțeles, nedreptățit, agresat, explică Simona Tache, se va îndepărta și mai tare de o decizie de vaccinare și va reacționa agresiv. „Furia e zgomotoasă și neplăcută și reușește să mascheze bine ce e în spate. Când cineva țipă la noi și ne jignește, nu putem vedea că ceva îl doare și nici cât de tare îl doare”.

Clivajul social

Psihoterapeutul Simona Tache spune că nici persoana vaccinată, nici cea care nu s-a imunizat nu este rea, bună, proastă sau deșteaptă, doar că au adevăruri diferite, istorii personale diferite, experiențe, lecturi, vieți, traume diferite.

„Privit de aproape, orice om e la fel de om ca și noi și ia decizii foarte subiective și personale, exact cum facem și noi.

Într-o lume a nevaccinaților, copilașul vaccinat se simte în pericol. Fix cum se simte și copilașul nevaccinat într-o lume a vaccinaților".

Din lipsa de înțelegere și empatie, apare radicalizarea, care este cel mai bine reflectată în ultimele luni în grupurile de Facebook pro și anti-vaccinare.

„Ceea ce inițial a fost doar o decizie personală, luată în urma unor calcule foarte personale, devine cauză. Așa cum ceea ce, inițial, a fost doar un număr de indivizi care au decis într-un fel va deveni grup. Și conflictul dintre cele două grupuri va produce o ditamai ruptura socială”.

Sociologul Barbu Mateescu consideră că, deși există divergențe între cele două tabere, încă nu putem vorbi de un clivaj social.

„Clivajul înseamnă și o încărcătură emoțională colosală. În România, certificatul verde încă nu este necesar (pentru angajați - n.r.), nu avem obligativitatea vaccinării. Suntem într-o situație foarte libertariană, fiecare își alege ce poate să facă și asta înseamnă că nu suntem într-un clivaj. El este invocat, dar nu înseamnă că și există”.

Aceasta nu înseamnă însă că în societatea românească nu există sâmburii unei radicalizări reale, mai ales în contextul protestelor și răbufnirilor sociale din întreaga Europă. Barbu Mateescu este de părere că nu adâncirea diferendelor dintre tabere ar rezolva problema vaccinării, ci mobilizarea autorităților pentru vaccinarea persoanelor care nu au acces real la centrele de vaccinare și promovarea de campanii pentru cei încă nehotărâți.

Interes scăzut pentru vaccinare

Interesul pentru vaccinare este tot mai scăzut în ultima perioadă. Duminică, pe 5 decembrie, 31.734 de români au primit serul anti-Covid, doar 6.020 primind prima doză.

De la începutul campaniei de vaccinare, de pe 27 decembrie 2020, 7.791.948 de persoane au fost vaccinate în total, dintre care 7.523.356 cu schema completă și 1.654.532 de români au primit și cea de-a treia doză.

Autoritățile au anunțat măsuri suplimentare pentru cei nevaccinați odată cu apariția primelor cazuri de infectare cu tulpina Omicron în România.