Surse: Guvernul a avizat proiectul Legii apărării. Poate fi adoptat în prima ședință a Executivului și trebuie votat de Parlament

La aproape trei ani de la începerea războiului pe scară largă declanșat de Rusia în Ucraina vecină și zece luni de când au fost lansate în dezbatere publică, România tot nu are un pachet legislativ care să permită armatei reacții rapide.

Actuala Lege a Apărării Naționale are o vechime de trei decenii: datează din 1994 și a suferit până în prezent șapte modificări, ultima în 2011, când Rusia nu anexase încă Crimeea.

Pe 1 aprilie 2024, proiectul noii Legi a apărării naționale a fost lansat în dezbatere publică și nu a mai depășit această etapă, deși au existat promisiuni la nivel înalt că va fi adoptat în toamnă.

Există însă semnale că am putea asista la o schimbare în scurt timp. Surse guvernamentale au spus pentru Europa Liberă că noua Lege a Apărării Naționale a primit deja avizele din partea structurilor interne.

„Au fost avizate ieri (luni, n.r.), posibil să intre în prima ședință de Guvern”, au spus oficiali de rang înalt ai Guvernului pentru Europa Liberă.

Decizia ar veni la o săptămână după ce alte două legi din domeniu au fost adoptate tot prin Ordonanță de Guvern: Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național și Proiectul Legii privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român.

Europa Liberă a scris despre cele două proiecte trimise în Parlament aici:

De ce e nevoie de noi legi ale apărării naționale

În interviul publicat de Europa Liberă pe 1 februarie, șeful Armatei explica: „În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război”.

„Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, a spus șeful Statului Major al Apărării la interviurile one2one de la Europa Liberă.

Trebuie modificate patru legi, susținea generalul Gheorghiță Vlad. Și, completa el, la una dintre ele „avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare”.

Șeful de Stat Major al Armatei, gen. Vlad: Civilii români, ca toți europenii, trebuie să fie pregătiți, Rusia nu se va opri la Ucraina

Legile despre care vorbea generalul Gheorghiță Vlad sunt:

• Legea Apărării Naționale;
• Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale;
• Legile privind Regimul Armelor și Munițiilor;
• Legea privind combaterea Mijloacelor Aeriene.

Două luni mai târziu, pe 1 aprilie 2024, proiectul noilor legi ale apărării era pus în dezbatere publică, fără să mai avanseze apoi.

La sfârșitul lunii mai, Europa Liberă l-a întrebat pe Nicolae Ciucă, fost premier, ministru al Apărării, în prezent președinte al Senatului, când va avea România un nou pachet de legi ale apărării.

„Să treacă această perioadă a analizelor, sunt în analiză la structurile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională și, odată ce vor fi finalizate, pe o decizie a Guvernului, ele trebuie înaintate spre aprobare”, a spus Ciucă la sfârșitul primăverii.

A avansat chiar și un termen: „În cel mai bun caz, la toamnă”.

O poziție similară a avut și premierul Marcel Ciolacu, cu doar două zile înaintea celei exprimate de colegul său de alianță.

„Cred că niște legi atât de importante, cum sunt Legile Apărării, trebuie să treacă prin Parlamentul României, unde există dezbaterea parlamentară. Nu trebuie inițiate și trecute prin Guvern pentru că nici nu pot, de altfel”, a răspuns Marcel Ciolacu la întrebarea adresată de Europa Liberă.

„Ca parlamentar, presupun că rămân pentru sesiunea parlamentară următoare”, a completat el în primăvară.

Ce este nou în proiectul Legii Apărării Naționale

Ministerul Apărării (MApN) a elaborat proiectul de lege privind Apărarea Națională în contextul în care, ca membru al NATO, România a fost inclusă în 2023 în planurile regionale de apărare ale Alianței Nord Atlantice.

Așa că MApN a prevăzut, la articolul 12 al proiectului, cum se pot desfășura misiuni comune cu aliații și cine comandă trupele:

„În cadrul misiunilor și operațiilor desfășurate împreună cu forțele aliate sau de coaliție, Ministerul Apărării Naționale, prin Statul Major al Apărării, poate transfera comanda operațională sau controlul operațional al forțelor puse la dispoziție, la nivel operativ și/sau tactic, comandantului aliat sau de coaliție care conduce misiunea sau operația respectivă sau primește comanda operațională sau controlul operațional al forțelor străine, în condițiile prevăzute în transferul de autoritate, care se realizează conform procedurilor stabilite în baza tratatelor la care România este parte.”

Peste 5.500 de militari din NATO se află în România pentru a măsuri de descurajare a unui eventual atac. Majoritatea sunt americani, iar peste o mie francezi.

MApN a mai prevăzut în proiectul de lege privind Apărarea Națională mai multe noțiuni noi, printre care cel de amenințare hibridă.

Astfel, în cazul în care s-ar impune intervenția unor trupe sau a unor capabilități nonmilitare, pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea amenințărilor hibride, Parlamentul ar putea aproba intervenția lor, la propunerea președintelui României.

De asemenea, Ministerul Apărării a prevăzut în proiect că președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național, conform legii.

O altă prevedere importantă a proiectului face referire la activitatea economiei private în cazul în care va fi instituită starea de urgență sau de asediu, fie la declanșarea mobilizării ori a stării de război.

În aceste situații, li se interzice operatorilor economici a căror activitate este „nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării, indiferent de forma de proprietate” să-și mute bunurile și serviciile în afara României.

„Pe această perioadă pot fi rechiziționate bunuri și servicii aparținând operatorilor economici, instituțiilor publice, celorlalte persoane juridice și persoanelor fizice și pot fi chemați cetățeni apți de muncă pentru prestări de servicii în interes public, în condițiile prevăzute de lege”, se explică în proiect.

De asemenea, pot fi militarizați operatorii economici a căror activitate este esențială pentru apărarea țării, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), iar modul de organizare va fi decis de Guvern.

Nu în ultimul rând, proiectul de lege prevede că forțele destinate apărării se pot pregăti și în alte spații decât în poligoane și unități militare, ceea ce au reclamat că nu este posibil, în prezent, atât șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, în luna februarie, cât și reprezentanți francezi care conduc Grupul de Luptă al NATO dislocat de Alianță în România, în februarie 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Proiectul prevede că „pentru desfășurarea acestor activități (de pregătire specifică, n.r.) pe teritoriul statului român, forțele armate folosesc poligoanele și celelalte amenajări din dotare, precum și terenurile, aeroporturile, aerodromurile, porturile, spațiile și alte bunuri și servicii stabilite împreună cu autoritățile”.

Spre deosebire de Legea Apărării Naționale din 1994, care prevedea amenzi de până la 500 de lei pentru nerespectarea unor prevederi din actul normativ, acum, proiectul noii legi prevede amenzi cuprinse între 10.000 și 50.000 de lei.

Ce proiecte de legi au fost adoptate

Pe 12 decembrie 2024, la nouă luni și jumătate de la punerea lor în dezbaterea publică, Guvernul a trimis către Parlamentul României două proiecte legislative inițiate de Ministerul Apărării Naționale:

• Proiectul Legii privind controlul utilizării spațiului aerian national

Actul normativ va reglementa măsurile pe care statul român le va putea lua pentru controlul utilizării spațiului aerian național, va stabili autoritățile și instituțiile care au competente în luarea măsurilor de prevenire și contracarare a utilizării spațiului aerian național, nu doar de către aeronave, ci și de sisteme de aeronave fără pilot la bord – cunoscute în spațiul public prin termenul generic de drone, precum și alte vehicule aeriene care ar putea fi folosite în viitor.

Actul normativ va adapta cadrul legislativ aflat la dispoziția autorităților competente, în scopul asigurării unei eficiențe sporite în ceea ce privește respectarea regulilor de utilizare a spațiului aerian naționa.

Vor fi reglementate inclusiv situații de genul celor înregistrate în ultimul an, în care drone folosite de Federația Rusă în atacurile ilegale executate împotriva infrastructurii portuare civile ucrainene de la Dunăre sau fragmente din acestea au căzut pe teritoriul național al României.

Sunt vizate și cazurile de aeronave fără pilot, de mici dimensiuni, care au survolat, pentru anumite perioade de timp, teritoriul național.

• Proiectul Legii privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului roman

Acest proiect va crea cadrul juridic care să permită desfășurarea unor misiuni și operații pe teritoriul statului român, prin care să fie protejate viața, sănătatea, proprietatea, drepturile și libertățile cetățenilor români.

Concret, proiectul de lege propune completarea normelor în vigoare cu privire la pregătirea și desfășurarea misiunilor și operațiilor pe timp de pace, pe teritoriul național de către forțele armate ale României sau ale statelor aliate dislocate pe teritoriul nostru național, ca parte a măsurilor de consolidare a posturii de apărare și descurajare a oricărei agresiuni împotriva țării noastre sau a teritoriului comun al Alianței.

Adoptarea acestui proiect va oferi baza legală pentru luarea în mod oportun și eficient de măsuri de prevenire și descurajare a riscurilor și amenințărilor, precum și reacția promptă la acestea, pe durate limitate, în raport cu evoluția crizei, însă fără a fi necesară instituirea sau declanșarea unei stări excepționale (stare de mobilizare, de asediu sau război), potrivit legislației în materie.

Ca urmare a declanșării războiului de agresiune împotriva Ucrainei de către Federația Rusă, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, planurile regionale de apărare pentru țările aliate de pe flancul estic, state care sunt cele mai expuse riscurilor și amenințărilor generate de această situație, inclusiv pentru România.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.