La doi ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia și după ce șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a cerut legi actualizate la situația regională, MApN a publicat luni, 1 aprilie, primele două proiecte de lege dintr-un pachet legislativ mai amplu privind apărarea națională.
Este vorba despre un proiect pentru o nouă Lege a Apărării Naționale și un draft pentru o Lege privind Sistemul National de Management Integrat al Situațiilor de Criză.
Actuala Lege a Apărării Naționale datează din 1994. De atunci a fost modificată de șapte ori, ultima dată în 2011, când Rusia nu anexase încă Crimeea și nu invadase la scară largă Ucraina.
Ultimii doi președinți ai României, Traian Băsescu și Klaus Iohannis, nu au reușit în 19 ani, cât au durat cele patru mandate, să promoveze noi legi privind securitatea națională.
În 2006, la mijlocul celui de-al doilea mandat de președinte al României, Traian Băsescu declara că nimeni din clasa politică nu a avut o astfel de inițiativă.
„Realitatea este ca toți s-au mulțumit să facă din acele încercări de a se constitui un pachet de proiecte un mijloc de atac la instituția prezidențială, dar nimeni n-a adăugat un rând, să spună: «Uite, nu-i bine așa, așa e bine, să le dăm drumul la Parlament»”, spune președintele de atunci.
Traian Băsescu mai preciza că, în 2005, a cerut instituțiilor responsabile să facă „o bază de lucru” pentru modernizarea legilor, care erau depășite încă de pe atunci.
România trecuse recent printr-o criză de securitate majoră, în care fuseseră implicate mai multe instituții cu atribuții în securitate: criza ostaticilor din Irak, din primăvara anului 2005, când trei jurnaliști au fost răpiți la Bagdad.
Cel puțin trei instituții militare au intervenit atunci, inclusiv pe teritoriu străin: MApN, Serviciul de Informații Externe și Serviciul Român de Informații.
În actualul mandat de președinte al lui Klaus Iohannis, s-a început lucrul la noi legi ale securității naționale.
Cele zece proiecte, care vizau mai multe instituții din domeniul securității, nu au fost asumate public de nimeni și nu au mai ajuns la Parlament. Drafturile publicate pe 3 iunie 2022, de redacția G4Media, au fost extrem de contestate de societatea civilă, care a criticat în special puterea sporită pe care o primeau serviciile de informații.
45 de organizații neguvernamentale au protestat atunci vehement față de acele proiecte.
Președintele Klaus Iohannis a avut o reacție neobișnuită după apariția proiectelor în presă, pe 7 iunie 2022: „Cineva, și știm cine, a considerat că este bine acum să le dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijorați, cu toate că avem doar un prim draft.”
Iohannis nu a mai precizat public, ulterior, cine a fost acel „cineva”.
Tot șeful statului a spus că a solicitat încă din primul mandat ca echipe de specialiști să lucreze pe aceste legi, „fiindcă unele dintre ele sunt de-a dreptul anacronice”, dând exemplu legea de funcționare a Serviciului de Informații Externe.
„Este clar că nu putem să funcționăm în secolul XXI cu legi ale Securității Naționale făcute în ’91, ’92”, a completat șeful statului.
Istoricul legilor Apărării
România a intrat în NATO în 2004 și în Uniunea Europeană (UE) în 2007.
De atunci, statul român are constant misiuni comune cu cele două blocuri democratice, dar nu are și legi moderne în domeniul Apărării.
Doar Constituția a fost modificată, în 2003, tocmai pentru ca România să poată adera la NATO, spune pentru Europa Liberă, expertul internațional în politici publice de apărare, Hari-Bucur Marcu.
„În 2003, am fost obligați, ca să putem intra în NATO, să scriem în Constituție, în ceea în ceea ce privește securitatea și apărarea națională, acele prevederi care sunt general acceptate într-un stat democratic. Principiul de bază aici este controlul democratic asupra forțelor armate”, explică expertul.
Vicepreședintele Centrului Euroatlantic pentru Reziliență (centru de excelență în domeniul rezilienței subordonat Ministerului Afacerilor Externe), generalul în rezervă (r) Adrian Duță, spune pentru Europa Liberă că Legea Apărării Naționale „este absolut necesară și este nevoie să fie promulgată”.
„În momentul de față sunt mecanisme la care ne putem raporta, mecanisme în cadrul Uniunii Europene, a NATO și pot fi luate măsuri. Desigur, cel mai bine este ca acest cadru legal să fie adoptat cât mai cât mai repede.”
Fost pilot de avioane de luptă în Forțele Aeriene ale României, generalul Adrian Duță este, în prezent, și membru al grupului de experți al Centrului de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride de la Helsinki.
El pune în contextul războiului hibrid care are loc acum și dronele străine care intră ilegal în spațiul național și nu pot fi doborâte, din cauză că nu există legile necesare.
„Este absolut necesar ca atunci când acționezi, când iei măsuri în consecință, ele să fie susținute de lege. Vedem toată discuția aceasta despre drone și incapacitatea noastră de a le contracara” explică generalul Duță.
Ce este nou în proiectul Legii Apărării Naționale
MApN a elaborat proiectul de lege privind Apărarea Națională în contextul în care, ca membru al NATO, România a fost inclusă în 2023, în planurile regionale de apărare ale Alianței Nord Atlantice.
Așa că MApN a prevăzut, la articolul 12 al proiectului, cum se pot desfășura misiuni comune cu aliații și cine comandă trupele:
„În cadrul misiunilor și operațiilor desfășurate împreună cu forțele aliate sau de coaliție, Ministerul Apărării Naționale, prin Statul Major al Apărării, poate transfera comanda operațională sau controlul operațional al forțelor puse la dispoziție, la nivel operativ și/sau tactic, comandantului aliat sau de coaliție care conduce misiunea sau operația respectivă sau primește comanda operațională sau controlul operațional al forțelor străine, în condițiile prevăzute în transferul de autoritate, care se realizează conform procedurilor stabilite în baza tratatelor la care România este parte.”
MApN a mai prevăzut în proiectul de lege privind Apărarea Națională mai multe noțiuni noi, printre care cel de amenințare hibridă.
Astfel, în cazul în care s-ar impune intervenția unor trupe sau a unor capabilități nonmilitare, pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea amenințărilor hibride, Parlamentul ar putea aproba intervenția lor, la propunerea președintelui României.
De asemenea, Ministerul Apărării a prevăzut în proiect că președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național, conform legii.
O altă prevedere importantă a proiectului face referire la activitatea economiei private în cazul în care va fi instituită starea de urgență sau de asediu, fie la declanșarea mobilizării ori a stării de război.
În aceste situații, li se interzice operatorilor economici a căror activitate este „nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării, indiferent de forma de proprietate” să-și mute bunurile și serviciile în afara României.
„Pe această perioadă pot fi rechiziționate bunuri și servicii aparținând operatorilor economici, instituțiilor publice, celorlalte persoane juridice și persoanelor fizice și pot fi chemați cetățeni apți de muncă pentru prestări de servicii în interes public, în condițiile prevăzute de lege”, se explică în proiect.
De asemenea, pot fi militarizați operatorii economici a căror activitate este esențială pentru apărarea țării, prin hotărâre a CSAT, iar modul de organizare va fi decis de Guvern.
Nu în ultimul rând, proiectul de lege prevede că forțele destinate apărării se pot pregăti și în alte spații decât în poligoane și unități militare, ceea ce au reclamat că nu este posibil, în prezent, atât șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, la one2one, în luna februarie, cât și reprezentanți francezi care conduc Grupul de Luptă al NATO dislocat de Alianță în România, în februarie 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Proiectul prevede că „pentru desfășurarea acestor activități (n.r. de pregătire specifică) pe teritoriul statului român, forțele armate folosesc poligoanele și celelalte amenajări din dotare, precum și terenurile, aeroporturile, aerodromurile, porturile, spațiile și alte bunuri și servicii stabilite împreună cu autoritățile“.
Spre deosebire de Legea Apărării Naționale din 1994, care prevedea amenzi de până la 500 de lei pentru nerespectarea unor prevederi din actul normativ, acum, proiectul noii legi prevede amenzi cuprinse între 10.000 și 50.000 de lei.
Din cine s-ar compune forțele destinate apărării României
Articolul 9:
Forțele destinate apărării se compun din forțele armate și forțele de protecție.
Articolul 10:
(1) Fortele armate cuprind Armata Romaniei, Jandarmeria Română, structurile din compunerea și subordinea Serviciului Roman de Informații, Serviciului de Informații Externe, Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și alte formațiuni de apărare armată organizate potrivit legii.
Articolul 11:
(1) Forțele de protecție cuprind: Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Inteme, respectiv structurile operative care le coordoneaza activitatea, Administratia Națională a Penitenciarelor și structurile din compunerea și subordinea acestora, precum și serviciile voluntare pentru situații de urgență.
Sursa: Proiect de lege al Ministerului Apărării
Hari-Bucur Marcu spune că proiectul legii privind Apărarea Națională pus acum în dezbatere publică de MApN este o copie a legii din 1994 „în care au mai adăugat pe aici, pe colo câte ceva”.
O problemă importantă pe care Hari-Bucur Marcu o punctează este prevederea din proiect care se referă la Forțele Armate:
„Armata, în Constituție, este singura menționată ca atare (n.r. la capitolul Forțe Armate ale României). Deci nu este (Armata) egală nici cu SRI-ul (n.r. Serviciul Român de Informații), nici cu SIE (n.r. Serviciul de Informații Externe), nici cu Jandarmeria, nici cu altcineva. E obligatoriu la Legea Apărării Naționale să se refere la treaba asta, la Forțele Armate” explică expertul.
Ce scrie în Constituție despre Forțele Armate
Articolul 118:
Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.
(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.
(4) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afara unei autorităţi statale este interzisă.
(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
Sursa: Constituția României
Hari-Bucur Marcu crede că MApN a venit cu proiectul Legii Apărării Naționale din motive electorale.
„Este un gest electoral ca să arate coaliția de guvernare care este și majoritară în Parlament, că iată, uite, au o preocupare legată de apărarea națională în condițiile în care avem război la graniță. Războiul este de doi ani de zile, de doi ani de zile nu comunică nimeni pe subiecte de război în mod coerent. Nu aveți dumneavoastră, cei din presă, nici măcar un loc în care să vă duceți vreodată să întrebați ceva pe cineva despre război.
Legea Apărării Naționale a fost dată în lucru cui nu se pricepe. Asta este evident. Este este o lege care e mai mult decât necesară. O cere Constituția, care este ulterioară primei legi de acest fel și este în tot cazul, necesară. Este obligatorie, doar că nu în condițiile în care a fost ea propusă publicului spre dezbatere”, acuză expertul.
Principalele prevederi din proiectul privind Sistemul National de Management Integrat al Situațiilor de Criză
Și proiectul legii privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză prevede că măsurile de răspuns în cazuri grave se iau în coordonare cu NATO și UE.
De altfel, de când este în NATO și UE, România a primit ajutor și a ajutat alte state lovite de dezastre, prin intermediul sistemelor de urgență prevăzute la nivelul celor două instituții.
De exemplu, în timpul pandemiei de Covid, la debutul războiului din Ucraina și în timpul ultimelor cutremure devastatoare din Turcia, când s-au activat diferite mecanisme de protecție civilă.
Tipuri de crize gestionate de Sistemul de Management Integrat
- urgențe civile;
- de ordine publică;
- de apărare;
- de tip terorist;
- cibernetică;
- consulară;
- economică, energetică, financiar-bancară, de sănătate publică și socială ale căror consecințe pun sau riscă să pună în pericol securitatea și apărarea națională.
Proiectul de lege prevede că răspunsurile la crize sunt „dispoziții ale autorităților naționale de decizie, care inițiază și accelerează procesele pentru pregătirea resurselor, activarea forțelor, mecanismelor de intervenție și asigurarea unei reacții rapide”.
MApN propune și reglementarea mai multor stări speciale:
- Stări excepționale: de urgență, starea de asediu, starea de mobilizare și starea de război.
- Stări de alertă: cele instituite în domeniile: situații de urgență, ordine publică, prevenirea și combaterea terorismului și securitate cibernetică;
- Contrasurprinderea: măsurile civile și militare defensive care se implementează imediat pentru asigurarea securității forțelor și populației și infrastructurilor critice, în cazul iminenței unui conflict armat;
- Contracararea agresiunii: cuprinde măsurile și acțiunile desfășurate atât în context national cât și în context aliat destinate apărării, independenței și suveranității naționale și a integrității teritoriale, îndreptate împotriva unui stat agresor, actorilor non-statali sau forțelor/entitatilor care desfășoară sau sprijina în mod activ acțiuni de agresiune împotriva României.
Proiectul privind Sistemul National de Management Integrat al Situațiilor de Criză prevede explicit, la articolul 18, că autoritățile au obligația să comunice cu populația în situații de criză:
Expertul internațional în politici publice de apărare Hari-Bucur Marcu spune că neinformarea populației în mod responsabil poate duce la victime, așa cum s-a întâmplat în pandemia de Covid.
„I-au obligat pe bătrâni să stea în casă și să moară singuri acolo”, spune acum Hari-Bucur Marcu.
Și vicepreședintele Centrului Euroatlantic pentru Reziliență, generalul în rezervă (r) Adrian Duță, spune că, în actualul context, „comunicarea strategică este extrem de importantă, în condițiile în care acțiunea de dezinformare sau de propagandă a luat avânt”.
Cât a fost militar activ în Armată, generalul Adrian Duță a fost și reprezentantul național în Comitetul Director al Centrului de excelență NATO în domeniul HUMINT (informații obținute de alte persoane) de la Oradea.
El face o comparație între felul în care are efect dezinformarea printre români și finlandezi:
„Faptul că Finlanda are programe pentru gândire critică și pentru verificarea informațiilor pe care le prezintă inclusiv elevilor de școală primară și fac tot timpul exerciții de acest gen, dezinformarea nu este atât de eficientă în țara lor. Prin comparație, la noi, dezinformarea este eficientă și știți foarte bine că pe timpul pandemiei de COVID-19, a fost mai mult câștig pentru teoriile conspiraționiste decât pentru opiniile experților în domeniu. Da, este nevoie de educație, este nevoie de acțiuni concrete pentru educarea populației, pentru a diminua efectele dezinformării. Iar comunicarea strategică, la fel, are un rol foarte important în acest sens”.
De la începutul războiului din Ucraina, președintele României a organizat o singură conferință de presă, în iulie 2022.
Din decembrie 2019, nici președintele României și nici Administrația Prezidențială nu au un purtător de cuvânt.
Guvernul are purtător de cuvânt. Mai multe întrebări adresate de Europa Liberă Guvernului pe tema situației industriei de apărare așteaptă răspuns din data de 15 martie 2024.
Întrebările adresate Guvernului sunt:
- Când a avut loc ultima ședință a Consiliului pentru Coordonarea Industriei Naţionale de Apărare și care a fost ordinea de zi?
- Câte ședințe a avut acest consiliu de când este Prim Ministru domnul Marcel Ciolacu și de câte ori s-au reunit membrii acestui for în mandatul de premier al domnului Nicolae Ciucă?
- Care sunt rezultatele concrete din ultimii doi ani ale acestui Consiliu?
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
