FMI: Perspective economice optimiste pentru țările bogate | La cât a ajuns datoria publică a României

Potrivit unui raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) perspectivele economice au suferit schimbări de la ultimul raport al organizației din aprilie. Diferențele dintre țările cu venituri mari și cele cu venituri mici au devenit mai mari, iar accesul la vaccin continuă să despartă cel mai puternic țările.

Raportul preconizează că economia la nivel mondial va crește cu 6% în 2021 și 4,9% în 2022, lucru rămas neschimbat din raportul precedent din luna aprilie. Perspectivele pentru piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare s-au redus. Cele mai afectate vor fi țările din Asia cu economie în creștere, potrivit prognozelor FMI.

FMI susține că inflația va reveni la nivelul normal dinainte de pandemie în majoritatea țărilor. Este prevăzută o creștere a inflației pentru piețele în dezvoltare datorită prețurilor alimentelor în creștere, iar FMI încurajează băncile centrale să analizeze presiunile economice și să ia măsuri preventive unde este nevoie.

„Țările cu venituri mari reușesc 7 milioane de doze pe zi. În schimb, în țările cu venituri mici se administrează mai puțin de 100 de mii de doze pe zi. Livrările de vaccinuri către țările cu venituri mici trebuie să crească brusc pentru a atinge obiectivul”, scrie raportul.

Raportul avertizează că vaccinarea eficientă va fi necesară pentru a proteja și economia, acțiunea multilaterală fiind văzută ca necesară pentru a diminua din diferențele în ceea ce privește accesul la vaccin dintre țări.

Economista șefă a FMI, Gita Gopinath, le-a spus marți reporterilor că acțiuni trebuie luate pentru a livra vaccinuri și către țările mai sărace care au rămas în urmă.

„Recuperarea nu este asigurată până când pandemia nu este înlăturată la nivel global”, a spus doamna Gopinath. Potrivit ei, sunt necesare un miliard de vaccinuri cât se poate de repede care ar trebui furnizate de către țările bogate.

Economista a mai adăugat că vaccinurile ar putea să facă diferența între un viitor în care economiile își revin sau unul în care ele stagnează iar săracii devin tot mai săraci.

În timp ce țările bogate își revin rapid, cele mai puțin dezvoltate economic se confruntă cu o creștere a deficitelor bugetare și o recuperare economică încetinită.

Țările europene care folosesc deja moneda euro se vor recupera, de asemenea, rapid – IMF prezice o creștere de 4,6%

Deficitul bugetar din România 2020

Cauza deficitului bugetar crescut din România în ultimul an a fost pandemia. Economia țării s-a contractat cu 3,9% în 2020, consumul privat a suferit o diminuare bruscă. Șocurile cererii externe și întreruperile lanțului de aprovizionare au afectat exporturile.

Măsurile restrictive impuse de pandemie au avut un impact negativ pentru cheltuielile consumatorilor. Aceste cheltuieli au fost principalele motive pentru performanța din anii precedenți, potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor Publice.

Ea a crescut după primele șase luni ale lui 2021, depășind 50% din PIB. Deficitul bugetar în anul 2020 a fost de 9,64% din PIB, în timp ce deficitul bugetar calculat conform metodologiei UE a reprezentat 9,2% din PIB, potrivit raportului Ministerului.

O scădere mai mică a importurilor decât a exporturilor a dus la o deteriorare suplimentară a balanței comerciale.

În anul 2020, datoria publică a crescut cu 142,5 miliarde de lei ca urmare a necesității acoperirii deficitului bugetar. Ținta inițială de deficit bugetar a fost de 3,6% din PIB, țintă modificată ulterior prin rectificări bugetare.

Raportul specifică, de asemenea, că evaluarea României privind recomandările de investiții a fost modificată de către companiile de rating de la stabilă la negativă, semnalând riscurile aferente creșterii dezechilibrului macroeconomic și deteriorarea finanțelor publice și a poziției investiționale internaționale.