Potrivit unui raport asupra stabilității financiare întocmit în iunie 2021 de către Banca Națională a României (BNR), răspunsul ar fi „da”. Specialiștii BNR explică în acest document cum a ajuns țara noastră la o valoarea a datoriei publice atât de mare și vin cu o recomandare pentru ca situația financiară a țării să nu se înrăutățească.
„Pentru a putea menține accesul facil și mai ieftin la piața de finanțare externă este crucial ca România să se angajeze în reforme fiscale ce vor îmbunătăți predictibilitatea cadrului fiscal, vor ameliora capacitatea de colectare a veniturilor și vor ajusta cheltuielile bugetare în corelație cu evoluția veniturilor bugetare”, arată BNR.
Subiectul datoriei publice a țării, un laitmotiv electoral folosit adesea de toate partidele aflate în opoziție, a fost rostogolit în ultima săptămână de mai mulți membri ai PSD, printre care și liderul partidului, Marcel Ciolacu, care a descris situația ca un „un jaf generalizat”. El s-a referit la legislația care prevede ca, în cazul în care datoria publică depășește 50% din PIB, guvernul să fie obligat la luarea unor măsuri, printre care și „înghețarea salariilor”.
În replică, Florin Cîțu a declarat: „Să ajungem la 50% întâi. Este vorba de estimări, deocamdată. Haideți să vedem. Datoria ca procent din PIB are 2 elemente: unul este datoria publică, celălalt este PIB-ul nominal. PIB-ul nominal a crescut mult mai rapid decât ne așteptăm. Nu știu dacă vom ajunge la 50%. Vom vedea dacă ajungem la 50%. În același timp este o recomandare, nu este o lege. Vom vedea ce se întâmplă atunci. Eu vă readuc aminte că la începutul anului am înghețat salariile, înainte de a avea acestă creștere peste 50%.”
Nu cifrele ar trebui să ne îngrijoreze
Potrivit BNR, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), datoria publică a României era la finele anului trecut de 47,3%. Ar fi vorba, în cifre, de peste 500 de miliarde de lei, o treime din această sumă reprezentând împrumurile României doar din 2020, când economia a stagnat iar cheltuielile au explodat.
Doar în 2020, precizează BNR, datoria publică a crescut cu 12% comparativ cu 2019, în condițiile în care necesarul de finanțare aferent anului 2020 s-a majorat cu 62% față de anul precedent, ajungând la 148 miliarde lei. Un maxim istoric în valori absolute, respectiv 14% din PIB.
Însă nu reprezentarea în cifre sau procente a datoriei publice ar trebui să îngrijoreze România, subliniază BNR – precum și economiști consultați de Europa Liberă, ci capacitatea țării de a-și plăti creditele.
„Sustenabilitatea datoriei nu are în vedere doar menținerea indicatorului sub un anumit nivel critic, ci și asigurarea faptului că îndatorarea suplimentară își are corespondent în active sau schimbări structurale ale economiei, care să permită pe viitor achitarea datoriilor, fără sacrificii deosebite pentru generațiile viitoare”, arată specialiștii BNR.
Economistul Dan Chirleșan, cadru didactic la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Al. I. Cuza” subliniază și el că e greșit să comparăm datoria publică a României cu cea – poate mai mare – a altor state:
„Lucrurile trebuie privite diferit în cazul țărilor bogate și în cazul țărilor mai puțin bogate. Pentru că dacă ne uităm la datoria publică a SUA sau a Marii Britanie, ea este, comparativ, mult mai mare decât cea a României. Dar cele două state pot oricând să facă față plăților. În cazul României, constatăm că datoria publică crește prin faptul că noi nu avem capacitatea de a ne plăti datoriile scadente și atunci le rostogolim și le umflăm”, a spus Chirleșan pentru Europa Liberă.
De ce a crescut datoria publică ?
Dincolo de cheltuielile foarte mari cu asistența socială și cu personalul, estimate de BNR la 95% din valoarea veniturilor fiscale și a contribuțiilor de asigurări, un alt motiv care a dus la creșterea datoriei publoc a fost criza provocată de Covid-19.
Anul trecut a fost marcat de pandemie și de eforturile statelor de a limita răspândirea bolii. Asta s-a văzut în mod direct în economia României, care s-a contractat cu 3,9 % în anul 2020.
Criza nu a afectat însă doar România iar efectele s-ar putea resimți, de asemenea, la nivel global, avertizează BNR. „Viitorul va aduce presiuni deosebite în asigurarea sustenabilității datoriilor în cele mai multe țări ale globului. Ratele scăzute ale dobânzii au favorizat acumularea de datorie, nivelul îndatorării la nivel global situându-se în prezent la valori istorice, în special în cazul datoriei externe. FMI arată că, dintre factorii determinanți ai crizelor financiare, cel care predomina la începutul anului 2020 în cazul statelor emergente era ponderea ridicată a datoriei în valută. Aceste state sunt, de altfel, cele mai vulnerabile în cazul unei posibile reevaluări ale primelor de risc și ieșirilor de capital”.
Economistul Dan Chirleșan arată și el România are o singură soluție pentru a depăși această criză fără ca țara să sufere dezechilibre economice.
„În cazul nostru, dacă nu o să se dea drumul la investițiile care pot să genereze venituri constante, noi vom fi, în continuare, tributari a trăi pe datorie. Datoria, la un moment dat, tot va trebui plătită. Nu o plătesc părinții, o plătesc copiii”, a spus Chirleșan.
Potrivit Economedia, care citează date ale Eurostat, procentul din PIB al datoriei publice a României este mai mic decât a altor țări din Uniunea Europeană.
14 state membre UE au raportat la finele anului trecut datorii de peste 60% din PIB. Grecia(205,6%), urmată de Italia (155,8%), Portugalia (133,6%), Spania (120,0%), Cipru (118,2%), Franța (115,7%) și Belgia (114,1%) au raportat chiar procente de peste 100%. România se situa pe locul opt în topul țărilor cu cel mai mic raport al datoriei publice în PIB.
