Tensiuni în sport pe tema participării sportivilor din Rusia și Belarus. Nu e loc nici de-o strângere de mână

Ucraineanca a declarat că nu va da mâna cu ruși sau belaruși în urma invaziei țării sale în 24 februarie 2022, promisiune de care s-a ținut. Conștientă că va fi refuzată, Azarenka nici nu s-a oferit să dea mâna cu Svitolina în urma partidei de duminică.

„Nu vrea să dea mâna cu ruși, cu belaruși. I-am respectat decizia. Ce era să fac? Să stau și să aștept?”, a declarat ulterior tenismena belarusă în conferința de presă. Azarenka a criticat răspunsul publicului, însă nu și atitudinea rivalei sale.

Cele două sportive au avut o relație bună până la începutul războiului. În turneul French Open, Svitolina a refuzat să dea mâna cu două oponente din Rusia, iar publicul a huiduit.

Mai mulți sportivi ucraineni au decis, la rândul lor, să nu dea mâna cu jucătorii din Rusia și Belarus.

Tenismenii din Belarus și Rusia joacă neutri la Wimbledon, anul acesta. Este interzisă afișarea steagurilor lor naționale, iar sportivii au refuzat să vorbească despre politică sau despre război în conferințele lor de presă.

Conform regulilor din acest an, sportivilor le este interzis să-și exprime susținerea față de Vladimir Putin sau Aleksandr Lukașenko ori să primească sponsorizări din partea companiilor din țările lor.

Organizatorii Wimbledon au oferit ajutor financiar tenismenilor din Ucraina și vor dona peste 625.000 de dolari către cauze caritabile ucrainene.

În 2022, sportivilor din cele două țări care au invadat Ucraina le-a fost interzisă participarea la Wimbledon pentru a „limita influența globală a Rusiei”.

Decizia de a readmite sportivii din Rusia și Belarus în 2023, sub un steag neutru, a fost condamnată de către președintele executiv al Federației de Tenis din Ucraina, Yevhen Zukin.

„Toată lumea știe că regimurile politice din Rusia și Belarus își folosesc sportivii ca piese de propagandă”, a justificat Zukin.

Relațiile sunt dificile anul acesta și în vestiarele de la Wimbledon, aceleași relații reci de pe teren există și în culise.

Rusia, exclusă din meciurile de fotbal internaționale

În februarie 2022, echipele din Rusia au fost interzise de FIFA și UEFA, la sugestia Comitetului Olimpic Internațional, pentru a „proteja integritatea concursurilor globale și siguranța concurenților”.

„Fotbalul este complet unit aici, în completă solidaritate cu toți cei afectați în Ucraina”, au anunțat în 28 februarie 2022 reprezentanții FIFA și UEFA.

Parlamentul European a cerut, în martie 2023, ca aceeași interdicție să se aplice și Belarusului. Belarusul a fost sancționat parțial de UEFA: nu le este permis să găzduiască partide internaționale și nu pot juca împotriva Ucrainei.

Cu toate acestea, echipa Belarusului a jucat în calificările UEFA, recent fiind învinși de Israel.

Pe 8 iulie, echipa Dinamo Kiev a atacat decizia turcilor de la Fenerbahce de a juca duminică într-un turneu amical la Sankt Petersburg împotriva echipei Zenit, cu sponsorizarea Gazprom. La competiție vor lua parte Steaua Roșie Belgrad și Neftchi Baku.

„Banii însângerați ai Gazprom au eclipsat totul pentru voi”, le-au transmis cei de la Dinamo Kiev jucătorilor de la Fenerbahce.

UEFA a amendat Fenerbahce cu 50.000 de euro, după ce fanii din tribunele lor au scandat numele lui Putin când echipa lor a pierdut în meciul cu Dinamo Kiev.

Mai multe echipe au decis, la începutul războiului, să renunțe la sponsorizările companiilor rusești precum Gazprom sau Aeroflot. Finala Champions League din 2022, care trebuia să aibă loc la Sankt Petersburg, a fost mutată la Paris.

Cu toate acestea, FIFA a vândut drepturile de distribuție televizate ale finalei Cupei Mondiale din Qatar (2022) în Rusia pentru 40 de milioane de dolari.

Premier League a suspendat, însă, drepturile de difuzare ale meciurilor lor în Rusia. La fel au făcut și ligile din Franța și Portugalia, însă nu s-au alăturat UEFA și Bundesliga.

Comitetului Olimpic a revizuit o parte din interdicții, în 2023

Comitetul Olimpic Internațional (IOC) a suspendat sportivii din Rusia și Belarus în urma evenimentelor din 24 februarie 2022.

Cu un an mai târziu, însă, IOC a recomandat ca atleții ruși și belaruși să se întoarcă în competițiile internaționale, sub steag neutru.

„Organizațiile sportive trebuie să aibă singure responsabilitatea de a decide ce atleți pot participa la competițiile internaționale, în baza meritelor lor sportive și nu pe motive politice sau în baza pașapoartelor lor”, a declarat președintele IOC, Thomas Bach.

Decizia a fost criticată de Ucraina, precum și de țările UE, într-o scrisoare deschisă semnată de miniștrii sporturilor din Europa, inclusiv România.

Grupul de atleți de elită din Germania a cerut IOC să interzică participarea rușilor și belarușilor la competițiile internaționale pe toată durata războiului.

Miniștrii sportului din Franța și Marea Britanie au declarat că rușilor și belarușilor nu ar trebui să li se permită să concureze sub steag neutru, pentru că mulți se bucură de susținerea financiară a guvernelor lor. Susținerea prin fonduri de stat nu este înscrisă între condițiile descalificante pentru sportivii sub steag neutru.

Rusia a criticat, la rândul său, interdicția IOC de a folosi simbolurile naționale rusești: steaguri, embleme și imnul național.

Nu s-a luat încă o decizie cu privire la Jocurile Olimpice de la Paris, din 2024.