Traian Băsescu a declarat că va ataca decizia instanței, la Înalta Curte de Casație și Justiție. „Nu mă apuc să dau cu pietre în judecător. Îmi pare rău că după ce am condamnat comunismul, am deschis arhivele Securității, vine acest verdict. Nu am ce să-mi reproșez. Astea erau vremurile pe care le-am trăit. E ușor de dat ceasul înapoi 45 de ani, dar viața merge înainte. Va trebui să fiu mai clar în declarațiile de la ICCJ”, a spus fostul președinte, la Realitatea TV.
CNSAS a cerut instanței să constate faptul că fostul președinte a colaborat cu Securitatea. În dosarul depus de CNSAS la instanță, prin care cere să se constate calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității, ar exista două note informative olografe, semnate cu numele de cod „Petrov”, și un document pe microfilm trimis de SRI la CNSAS în aprilie 2019.
Traian Băsescu a declarat în fața instanței că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ. „Niciodată n-am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am ştiut că contrainformaţiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluţie am aflat de legatura contrainformaţilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forţelor navale, asa scrie şi pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate şi sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu. Dacă eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus fostul șef al statului.
Traian Băsescu și-a văzut dosarul de la CNSAS cu doar câteva zile înaintea alegerilor europene și ar fi recunoscut că notele informative olografe îi aparțin, declarau pentru Europa Liberă surse din instituție.
Anterior, Colegiul CNSAS a aprobat Nota de constatare. Aceasta conține, potrivit informațiilor Europa Liberă, descrierea documentelor găsite în diverse dosare despre Traian Băsescu, copii ale notelor informative, atât olografe, cât și cele redactate de ofițerul de Securitate în urma discuțiilor cu ”sursa”, istoricul dosarului și corespondența dintre diverse instituții.
Dosarul de rețea contine doar coperțile pe microfilm, iar notele informative, două la număr până în acest moment, au fost descoperite în dosarele altor persoane care aveau dosare de urmărire informative (DUI). Dosarul de rețea este practic gol, deci nu conține un angajament cu Securitatea, dar pe copertă apare numărul dosarului, numele real și numele conspirativ, afirmă sursele noastre.
Traian Băsescu a fost verificat de mai multe ori de către CNAS, ultima adeverință, de necolaborarea cu Securitatea, fiind din februarie 2014. Celelalte sunt din 2002, 2004, 2006 și 2009.
Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, în postura de candidat la europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcției de Investigații. Acesta ar fi lucrat individual, fără să spună nimănui nimic, iar marți a pus raportul pe masa Colegiului CNSAS, relatează sursele Europa Liberă. Potrivit acestora, respectivul ar fi fost angajat al SRI înainte să vină la CNSAS.
Îți mai recomandăm Traian Băsescu, la primul termen în dosarul CNSAS: Nu am fost colaborator al Securității