Donald Trump acuză OMS că favorizează China. Cum s-a comportat organizația de la izbucnirea focarului din Wuhan

Directorul General OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Președintele american, Donald Trump, a declarat că SUA ar putea să oprească temporar finanțarea către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), din cauză că a fost părtinitoare de partea Chinei în timpul pandemiei de coronavirus.

Ulterior, la solicitarea jurnaliștilor, președintele american a precizat că nu este vorba despre o decizie încă, ci vor urma analize care să arate dacă OMS va mai primi aceleași „mari sume de bani” din partea SUA.

Îți mai recomandăm Mike Pompeo: China ascunde informații despre coronavirus

Donald Trump a arătat că OMS s-a plasat de partea Chinei de la începutul pandemiei, alimentând o poziție a organizației mondiale care a pus China „în centru”. „Au greșit cu o mulțime de decizii, au avut multe informații pe care nu le-au dat mai departe. Favorizează China”, a spus Trump în conferința zilnică de presă legată de coronavirus.

OMS a fost criticată de mai mulți lideri pentru că s-a plasat de mai multe ori de partea Chinei de la izbucnirea epidemiei în Wuhan.

Viceprim-ministrul Japoniei, Aso Taro, a declarat, în Parlamentul de la Tokyo, că OMS ar trebui să se numească Organizația Chineză a Sănătății, criticând poziția liderilor OMS, care, în opinia sa, nu au anunțat la timp pericolul răspândirii globale a virusului anunțat de China la 31 decembrie 2019.

Ce i se reproșează OMS în privința protejării Chinei

O critică la adresa OMS devenită constantă a venit din partea SUA, dar și a altor țări, că acceptă raportările regimului comunist de la Beijing. Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a declarat, încă de dinainte de declararea pandemiei de coronavirus, că nu are încredere în raportările Chinei și a precizat că în afară de o delegație de la OMS, regimul comunist nu a primit echipe de experți străini, care se oferiseră să ajute .

Îți mai recomandăm China a închis a doua zi laboratorul care a dat publicității codul genetic al noului coronavirus


În Financial Times au fost consemnate, la sfârșitul lunii martie, declarațiile sub anonimat a două asistente din Wuhan, care s-au arătat îngrijorate de faptul că pleacă raportări de 0 îmbolnăviri cu coronavirus, deși infecțiile sunt prezente la pacienți. Însuși premierul chinez, Li Keqiang, a reacționat la această informație, afirmând că nu există o strategie de ascundere a îmbolnăvirilor din Huibei, provincia cea mai afectată de Covid 19.

OMS a sărit în apărarea Chinei încă din luna ianuarie, când a acceptat, în ciuda avertismentelor venite din Taiwan, că boala Covid nu ar fi contagioasă. A preferat să susțină, până la mijlocul lunii ianuarie, varianta statului comunist, care afirma că nu se transmite de la om la om.

A existat o intervenție explicită din partea OMS, prin directorul său, Tedros Adhanom Ghebreyesus, care a cerut ca noul coronavirus să nu fie numit virusul chinezesc sau virusul din Wuhan. Proaspăt întors din China, unde s-a întâlnit cu liderul țării și al Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping, Ghebreyesus a spus că este dezamăgit de stigmatizarea pe care o observă. „Stigmatizarea, să fiu sincer, este mai periculoasă decât virusul. Este cel mai periculos dușman”, spunea șeful OMS în ianuarie.

Tot la întoarcerea din China, liderul organizației mondiale a uimit prin laudele pe care nu s-a limitat să le ridice la adresa autorităților comuniste chineze. El s-a arătat „impresionat, până dincolo de cuvinte”. „Am fi văzut mai multe cazuri și decese în afara Chinei dacă nu ar fi fost eforturile Guvernului chinez de a proteja propriii cetățeni și oamenii din lumea întreagă, spune Ghebreyesus la 31 ianuarie, când erau deja mii de cazuri răspândite înafara Chinei.

Îți mai recomandăm Propaganda chineză și susținătorii ei. Cum se topește „diplomația măștilor”

Liderul OMS a lăudat, de asemenea, și „viteza cu care China a izolat și împărtășit schema genomului coronavirusului cu toată lumea”, or, din această perspectivă, Ghebreyesus a ignorat faptul că autoritățile de la Beijing au închis a doua zi laboratorul din Shanghai care a comunicat pe site-ul său componența genetică a ARN-ului noului coronavirus. Iar echipa ce cercetători a făcut public genomul pe 15 ianuarie, după ce a așteptat aprobarea conducerii de stat, pe care nu a primit-o, potrivit relatărilor ziariștilor din Hong Kong.

La câteva zile după vizita liderilor săi în China, OMS a anunțat, la 3 februarie, deși recunoscuse că există riscul răspândirii virusului, că nu este nevoie de întreruperea zbonurilor și a călătoriilor înspre și dinspre China. Deși SUA au oprit zborurile, nu același lucru l-au făcut țările europene, de pildă, care abia când Italia a devenit epicentrul coronavirusului și-au limitat și apoi sistat cursele către China.

Pandemia de coronavirus a fost declarată de către OMS la 11 martie, când Europa devenise focarul de Covid-19, când se depistaseră prin testare 118.000 de cazuri și 4.291 de decese, dintre care doar în Italia erau deja 15.000 de oameni infectați. Între timp și într-o lună de zile, coronavirusul raportat de China în ultima zi a anului trecut a fost depistat la 1, 4 milioane de oameni și a furat peste 82.000 de vieți.

Îți mai recomandăm A ieșit într-adevăr China din criza coronavirus?