Analiză | UDMR, împins cu intenție pe scări. Ce riscuri ignoră PSD și PNL

Uniunea Democrată Maghiară din România nu a plecat din guvern de bună voie și nesilită de nimeni, ci a fost „împinsă pe scări”, cum a spus liderul Kelemen Hunor.

„Împinsă” cu intenție, iar asta a devenit clar în ultimele două zile, când PSD și PNL au mascat destul de prost decizia de a lăsa UDMR în afara guvernării. Partitura ambelor partide a fost cam aceeași: nu vrem ca UDMR să plece, dar faptele o contraziceau.

Marcel Ciolacu le-a propus maghiarilor să păstreze Ministerul Mediului și să primească Energia în schimbul Dezvoltării, care urma să meargă la liberali.

UDMR a acceptat cu greu, dar a acceptat, deși votase în Consiliul Reprezentanților să nu cedeze Dezvoltarea. Nu o prea trăgea ața să plece din guvern.

Dar PNL nu a vrut să lase din mână nici Mediul, așa că noua formulă a picat și ea.

„Nu putem lucra la impuse”, a fost reacția lui Hunor.

„Impusele” au fost însă opera PSD, care nu a vrut să mai respecte protocolul coaliției și să dea ministerul Transporturilor la PNL, așa cum scria în document. Bulgărele de zăpadă, odată pornit, a măturat UDMR.

UDMR a căzut la aritmetică și a devenit inutil

Pe moment, pagubele produse de plecarea UDMR nu par atât de mari: în fond, PSD și PNL au împreună o majoritate confortabilă în Parlament, de 62%, dar care poate fi afectată de o slabă mobilizare, sub așteptări.

Un prim pas a și fost făcut: UDMR a anunțat că nu va vota guvernul Ciolacu. Nu e totuși clar dacă aceasta va fi atitudinea de acum înainte, așa cum a declarat Kelemen Hunor, sau dacă va susține guvernul punctual, în funcție de diverse interese. Care sunt acestea, rămâne de văzut.

Galerie Foto | Miniștrii propuși în guvernul Ciolacu, audiați în Parlament

UDMR și-a pierdut utilitatea, spune pentru Europa Liberă sociologul și analistul politic Ovidiu Voicu.

„PSD și PNL au văzut UDMR ca o asigurare că dacă unul dintre ele rupe coaliția atunci pot face un guvern minoritar cu UDMR. Acum, după ce ambele partide au decis că rămân împreună cel puțin până la alegerile europene, UDMR nu mai este la fel de util”, explică Ovidiu Voicu.

Cu toate aceste, lucrurile sunt discutabile, chiar acum câteva zile proiectul de lege care reglementează statutul asistentului judecătorului (inițiat de PSD) a trecut la mustață prin Camera Deputaților, deoarece Uniunea a refuzat să-l voteze.

Lupta pentru voturile naționaliste

La ce era bună prezența UDMR? La ce a fost întotdeauna atunci când s-a aflat la guvernare: să dea garanția unei majorității stabile, să lanseze în exterior mesajul că România este un stat democratic, care respectă drepturile minorităților și să prevină inflamarea spiritelor naționaliste ale comunității, nu de puține ori întărâtate de acțiunile și atitudinile lui Viktor Orban.

Un factor de echilibru, acesta a fost argumentul forte folosit atât de UDMR, cât și de alianții săi conjuncturali.

Căci UDMR nu are preferințe, a fost în coaliție și cu PSD, și cu PNL, pe rând sau cu ambele, cum a fost cazul acum și în 2012 în alianța USL. Doar de partidele extremiste - PRM și AUR - se ferește mereu, dar în rest UDMR nu prea ratează guvernările.

Tocmai de aceea faptul că acum a refuzat să achieseze la formulele propuse de foștii parteneri din coaliție ridică semne de întrebare și, nu în ultimul rând, de îngrijorare.

Una dintre rațiunile pentru care PNL și PSD s-au debarasat de UDMR este electorală, mai exact lupta pentru mobilizarea voturilor naționaliste din Ardeal.

Numai că, spune profesorul și analistul Cristian Pîrvulescu, acestea „se vor duce la AUR, care este partidul naționalist prin excelență”. „Oricât ar încerca Rareș Bogdan și alții să fie și mai naționaliști, nu vor fi suficient de convingători”.

„PSD se joacă de asemenea cu naționalismul, vedem asta și în programul de guvernare - ideea patriotismului economic, ideea muncitorului român sclav european modern. Este încercarea de a prinde acest electorat, care fiind naționalist devine și antieuropean, prorus etc”, declară pentru Europa Liberă profesorul Pîrvulescu.

Riscul radicalizării comunității maghiare

UDMR nu s-a delimitat niciodată de mesajele suveraniste venite de la Budapesta, considerate ofensatoare și nelalocul lor de partea română, atitudini a căror frecvență a crescut în ultima perioadă.

Uniunea nu s-a delimitat nici de poziția prorusă și ambiguă în UE a lui Viktor Orban, care vine în contradicție cu cea a statului român.

Dar aceleași mesaje bombardează și minoritatea maghiară, care se „află sub influența directă a FIDESZ și a Budapestei”, după cum spune profesorul Cristian Pîrvulescu.

„UDMR nu era doar un tampon între cele două partide, era garanția că situația minorității maghiare nu se înrăutățește în sensul radicalizării. Această minoritate se află sub influența directă a FIDESZ și a Budapestei”, mai spune el.

„Interesul de partid a fost mai puternic decât interesul general, care era ca UDMR să se afle la guvernare și să încerce să modereze tentațiile radicale. Acum, UDMR trebuie să urmeze linia radicală a minorității maghiare. Situația poate deveni complicată și nu era cazul”, mai declară Cristian Pîrvulescu.

Cum se schimbă raporturile de forță dintre PNL și PSD

Rocada premierilor a fost împachetă de principalii actori, liderii PSD și PNL și de către președintele Klaus Iohannis, drept o premieră reușită, un exemplu de exercițiu democratic.

Cu toate acestea, felul în care a decurs rotația, neînțelegerile și negocierile care au semnănat cu tradiționala tocmeală românească în astfel de situații nu au lăsat o imagine prea bună.

„Președintele Iohannis a vrut să prezinte Europei și lumii întregi maniera românescă de rezolvare a conflictelor, încercând o formă de pedagogie - să disciplineze partidele, să le obișnuiască să coopereze pentru interesul național, să renunțe la obsesiile lor, fără să abandoneze liniile lor ideologice, dar pentru asta era important să aibă și UDMR la guvernare”, subliniază Cristian Pîrvulescu.

Însă, există premisele ca, pe măsură ce se apropie anul electoral, relațiile dintre PSD și PNL să se deterioreze astfel încât să rupă coaliția.

De altfel, din informațiile Europei Libere, lui Marcel Ciolacu îi este teamă că PNL va ieși de la guvernare după alegerile europene de anul viitor. Ar fi cerut garanții de la Nicolae Ciucă în sensul acesta. Le-a primit, dar asta nu înseamnă că riscul nu există.

Dacă se va întâmpla o astfel de „greșeală fantastică”, Ciolacu spune că își va depune mandatul.

„Dacă PNL ar ieşi de la guvernare, dintr-un motiv sau altul, îmi voi depune mandatul la preşedintele României. Şi ne întoarcem la români, nu există alte soluţii”, a spus președintele PSD.

Până atunci însă, PNL se pregătește să facă opoziție în timp ce este la guvernare, iar Nicolae Ciucă va fi presat spre o poziție mult mai tranșantă față de PSD.