Noi sancțiuni UE împotriva Rusiei și ajutor judiciar pentru Ucraina. Ce rol va avea Parchetul European condus de L. C. Kövesi?

Pachetul cu numărul 11 de sancțiuni împotriva Rusiei reprezintă o metodă de a elimina lacunele reieșite din celelalte sancțiuni aplicate până acum și răspunde uneia dintre întrebările frecvente atunci când vine vorba de sancțiuni: cât de eficiente sunt ele?

Asta deoarece pachetele anterioare de sancțiuni la adresa Kremlinului, impuse de la invazia sa în Ucraina declanșată în februarie anul trecut, nu au convins Rusia să oprească războiul.

De fapt, economia rusă s-a contractat cu doar 2% anul trecut, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) preconizează că ar putea să crească puțin în 2023.

Oficialii de la Bruxelles spun că unul dintre principalele motive pentru aparenta lipsă de impact a sancțiunilor este că, în afară de membrii G7, puține țări s-au deranjat să impună măsuri semnificative împotriva Rusiei.

În plus, ei speră că, în urma modificărilor, efectele sancțiunilor UE - în special măsurile care afectează petrolul și alte materii prime - vor fi resimțite mai puternic de Rusia în viitor.

Aici intervine următorul pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei, menit să creeze un sistem împotriva eludării lor, să elimine lacunele și să intensifice punerea în aplicare a sancțiunilor.

Noile sancțiuni urmează să fie discutate miercuri după-amiază de ambasadorii celor 27 de state membre, iar conform oficialilor europeni familiarizați cu ele se va pune un accent mai mare pe oprirea țărilor terțe - și a companiilor acestora - de a eluda măsurile UE.

Într-o primă fază, țările respective vor fi avertizate, iar dacă avertismentul nu este respectat, Comisia Europeană va impune sancțiuni firmelor și persoanelor din aceste țări.

În esență, noile măsuri gândite de Comisia Europeană se aseamănă cu cele deja existente în Statele Unite. Aceste sancțiuni „secundare” sunt aplicate de guvernul american în întreaga lume țărilor/companiilor care vor să păcălească sancțiunile „principale”.

David O'Sullivan, oficialul UE pentru punerea în aplicare a sancțiunilor, a argumentat că este nevoie de astfel de măsuri deoarece aproximativ 770 de piese importate din UE în alte țări au fost găsite în echipamentele militare și în armele rusești folosite în războiul său împotriva Ucrainei.

De asemenea, guvernele din Polonia și țările baltice au subliniat că exporturile de bunuri cu potențial de dublă utilizare - articole care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât și militare - către Kazahstan, Kîrgîzstan și Uzbekistan au crescut cu peste 62%, 83% și, respectiv, 30%. Procentele se referă la anul 2022 în comparație cu anul precedent.

Majoritatea acestor articole tranzitează statele baltice sau Polonia din țări din Europa de Vest, precum Germania și Olanda, mai spun oficialii din țările estice.

Pachetul 11

Comisia Europeană propune adăugarea mai multor persoane și companii rusești pe lista sancțiunilor, extinderea interdicției de tranzit prin Rusia, dar și modificări ale restricțiilor la export.

De exemplu, interzicerea totală a exportului de mașini de lux, asta deoarece, în prezent, interdicția se aplică doar mașinilor care depășesc valoarea de 50.000 de euro.

De asemenea, sunt prevăzute sancțiuni împotriva companiilor iraniene și a altor opt companii chinezești ori extinderea listei mijloacelor de informare în masă cărora li se va interzice să emită, precum postul de televiziune rusesc „RT Balcani”.

Parchetul European vrea să ancheteze eludarea sancțiunilor

Un rol important în ceea ce privește depistarea celor care încalcă sancțiunile UE impuse Rusiei ar putea să revină Parchetului European (EPPO).

Procurorul-șef al EPPO, Laura Codruța Kövesi, a declarat într-un interviu one2one pentru Europa Liberă că speră ca discuțiile din aceste zile să se refere inclusiv la extinderea competențelor Parchetului European pentru a investiga ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei de către UE.

„Noi am fost consultați de Comisia Europeană anul trecut. Răspunsul nostru a fost clar: Da, putem investiga, suntem pregătiți și vrem să o facem. (...) Așteptăm să vedem Comisia ce va face și cum va ieși cu o propunere concretă”, a spus șefa Parchetului European, pentru Europa Liberă.

Interviul one2one, acordat jurnalistei Anca Grădinariu, de la Europa Liberă, urmează să fie difuzat integral joi.

Parchetul European ar putea ancheta exporturile indirecte către Rusia

„Avem o structură de parchet specializată, suntem un parchet transfrontalier, avem acces la informații în bazele de date naționale și la nivel european, avem procurori specializați, avem cei mai buni specialiști în ceea ce înseamnă investigații financiare și cred că suntem instrumentul cel mai bun în acest moment, la nivelul Uniunii Europene, pentru a aborda acest tip de infracționalitate”, a mai spus Kövesi.

Ea a menționat că, de altfel, echipa sa de procurori are deja o parte din competențele necesare, deoarece „aceste infracțiuni se manifestă, spre exemplu, sub forma infracțiunii de contrabandă”.

„Noi deja investigăm infracțiuni de contrabandă. Deci nu ar exista o problemă pentru noi dacă această competență ne-ar fi atribuită. Dacă mâine avem baza legală, mâine putem începe investigațiile”, a afirmat Kövesi.

Întrebată dacă în România sunt în cercetare astfel de infracțiuni de contrabandă legat de sancțiunile împotriva Rusiei, șefa EPPO a răspuns că deocamdată nu au fost deschise investigații, dar că „avem în investigare astfel de situații în alte state membre”.

Ea a mai spus că așteaptă „cât de curând” o decizie favorabilă din partea celor 27 de țări membre.

„Ceea ce ne lipsește este baza legală. Asta înseamnă că regulamentul EPPO (Oficiul Procurorului Public European, n.red.) trebuie modificat și trebuie introdusă această competență”, a completat ea.

„Corupție în timp de război înseamnă trădare”

Comisia Europeană spune că vrea să ajute la încheierea războiului din Ucraina nu numai prin impunerea de sancțiuni la adresa Rusiei, dar și prin acordarea de sprijin financiar Ucrainei.

Țara invadată de Vladimir Putin a primit deja fonduri substanțiale, iar în 2023 fondurile alocate s-ar putea ridica în total la 18 miliarde de euro.

Însă problema corupției din Ucraina nu este discutată la fel de fățiș de către țările membre UE, spre deosebire de sprijinul financiar.

Și în acest caz Parchetul European poate ajuta autoritățile ucrainene în cadrul investigațiilor privind fraudele care afectează interesele financiare ale UE.

În interviu acordat Europei Libere, Laura Codruța Kövesi a amintit că, în luna martie a anului trecut, Parchetul European a semnat un protocol de colaborare cu Parchetul General din Ucraina.

Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin (stânga), și procurorul șef european Laura Codruța Koveși la Luxembourg, la un an de la semnarea protocolului de colaborare între cele două parchete. 24 aprilie 2023

„Tocmai acesta a fost rostul protocolului pe care l-am semnat: să stabilim un sistem de lucru, puncte de comunicare și cum o să lucrăm în aceste cazuri. Din perspectiva mea, corupție în timp de război înseamnă trădare”, a spus șefa Parchetului European.

„Noi trebuie să ne asigurăm că toate acele fonduri, în special care sunt transmise de Uniunea Europeană în Ucraina, sunt folosite în scopul pentru care ele au fost trimise și nimeni nu va deturna sau nu-și va însuși pe nedrept acele sume de bani”, a mai spus Kövesi în interviul acordat Europei Libere.

Aceste este modul în care Parchetul European poate să ajute Ucraina, mai spune ea, și tocmai de aceea a avut mai multe întâlniri cu procurorul general al Ucrainei și au stabilit două direcții de acțiune.

„În primul rând, ei au un proiect de a implementa directiva, celebra directivă PIF, directiva pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, care definește infracțiunile. Este un proiect care este pregătit acum în Ucraina și probabil va fi adoptat, iar a doua direcție este de colaborare foarte intensă. Am început să facem sesiuni de pregătire profesională cu colegii ucraineni”, a spus șefa EPPO.

În ceea ce privește dosarele în lucru care vizează Ucraina, la Parchetul European nu sunt informații ca fondurile UE alocate Ucrainei în ultimul an să fi fost fraudate.

„Avem un singur dosar în care am avut legături cu Ucraina, dar a fost un dosar în care era o grupare infracțională și care comitea infracțiuni de contrabandă. Este un dosar care a fost instrumentat în România și singurul în care noi am avut conexiuni cu Ucraina până în acest moment”, a răspuns Kövesi.

„Problema cea mai importantă a fost să creăm mecanismele ca, atunci când acești bani vor merge către Ucraina, să fim pregătiți să investigăm”, a subliniat ea.

Sancționarea funcționarilor europeni corupți

La Bruxelles se discută zilele acestea o altă inițiativă nouă, care prevede aplicarea de măsuri restrictive în cazul funcționarilor corupți.

După mai mulți ani de dezbateri, UE a făcut în sfârșit un pas decisiv pentru a permite sancționarea corupției globale.

Comisia Europeană a prezentat țărilor membre, la începutul lunii mai, o propunere care să-i permită adoptarea de măsuri restrictive împotriva actelor grave de corupție.

Acest lucru vine după un discurs-cheie din toamna anului trecut al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a solicitat utilizarea sancțiunilor pentru combaterea corupției ca parte a politicii externe a UE.

În multe privințe, această propunere ar putea fi văzută ca o versiune europeană a legii americane Magnițki, în vigoare din 2016, care a permis Washingtonului să impună sancțiuni împotriva celor care încalcă drepturile omului în întreaga lume, inclusiv împotriva celor pe care îi consideră responsabili de fapte grave de corupție.

Însă, principala întrebare este dacă acest cadru va fi adoptat pe deplin de toate cele 27 de state membre ale UE.

Aceste lucru sunt rediscutate acum deoarece în 2018-2019, atunci când regimul de sancțiuni al UE în domeniul drepturilor omului a fost dezbătut de miniștrii de Externe nu a existat un consens cu privire la adăugarea corupției ca infracțiune sancționabilă. Ungaria în mod special a făcut presiuni împotriva acestui lucru.

Întrebat de ce nu ar fi mai bine să se adauge pur și simplu corupția ca infracțiune sancționabilă la cadrul deja existent privind drepturile omului, un oficial al UE, expert în domeniu, a precizat că, în discuțiile cu diferite state membre ale UE, a existat „o preferință clară pentru un regim [de sancțiuni] de sine stătător [în locul] modificării regimului actual privind drepturile omului”.

Una dintre temeri este că regimul de sancțiuni în domeniul drepturilor omului ar putea fi diluat dacă ar fi reformulat. În ultimii ani, Budapesta a amenințat că va bloca prelungirea sancțiunilor existente sau adoptarea de noi sancțiuni pentru a-și promova propriile interese, în special eliberarea fondurilor europene blocate de Comisia Europeană cu privire la statul de drept.

Și nu doar Ungaria și-a exprimat rezerva față de sancțiunile anticorupție. Alte state membre, în special din sudul Europei, s-au întrebat cât de departe poate merge cu adevărat UE în ceea ce privește ingerința în - ceea ce ar putea fi clasificat drept probleme interne - țările terțe.

Corupția costă economia UE cel puțin 120 de miliarde de euro pe an

Există, de asemenea, preocupări cu privire la obținerea unor dovezi suficient de credibile pentru a impune sancțiuni. Corupția în țările îndepărtate poate fi o afacere opacă, cu puține fapte solide și disponibile. Bruxellesul ar trebui să urmărească persoanele și companiile prin intermediul unor dovezi disponibile public.

Comisia Europeană speră în continuare că toate statele membre se vor alătura în cele din urmă, din cel puțin trei motive principale:

• În primul rând, în proiectul de propunere se arată că „estimările prudente sugerează că corupția costă economia UE cel puțin 120 de miliarde de euro pe an”. Astfel, se va insista asupra ideii că acest lucru subminează statul de drept, democrația și dezvoltarea durabilă la nivel mondial și pe teritoriul UE.
• În al doilea rând, acesta este un instrument de politică externă, ceea ce înseamnă că este puțin probabil ca vreun cetățean al UE să fie vizat, chiar dacă această posibilitate nu a fost exclusă complet. Toate capitalele UE vor avea un cuvânt final de spus în ceea ce privește persoanele care vor fi afectate de restricții de viză și de înghețarea activelor, astfel încât este dificil de imaginat că vor fi multe persoane pe listă.
• În al treilea rând, definiția corupției este destul de restrânsă și ar putea fi restrânsă și mai mult de către statele membre ale UE în cadrul discuțiilor viitoare.

Propunerea Comisiei Europene este de a urmări doar persoanele și companiile din trei categorii:

1. „mita activă” este definită ca fiind „promisiunea, oferirea sau donarea către un funcționar public, direct sau indirect, a unui avantaj necuvenit pentru ca acesta să acționeze sau să se abțină de la a acționa în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu;
2. „mita pasivă”, care reprezintă în esență acceptarea de către un funcționar public a celor menționate mai sus;
3. „actele de deturnare de fonduri, fără drept sau alte metode de deturnare de bunuri de către un funcționar public în beneficiul său”.