Procurorii de la DIICOT au fost primii care au anunțat că, prin vot, majoritatea a decis să fie menținute dispozițiile legale privind pensionarea anticipată a magistraților. “Și-au exercitat dreptul la vot un număr de 212 procurori din cei 264, rezultatele fiind următoarele: 1.Referitor la posibilitatea pensionării anticipate a magistraților, cu majoritate, s-a opinat în sensul menținerii acestor dispoziții“, se precizează în comunicatul de presă al DIICOT.
Procurorii DNA au votat și ei în majoritate (57 pentru, 50 împotrivă, 15 au votat amânare) pentru menținerea prevederilor inițiate de PSD care permit pensionarea magistraților după 20 de ani de activitate, la fel și procurorii din Parchetul General, potrivit G4Media.
Adunările generale ale procurorilor au răspuns întrebărilor pe care ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, le-a transmis parchetelor și instanțelor, în cadrul unei consultări rapide pe patru teme din justiție. Referitor la pensionarea anticipată a magistraților, Predoiu a formulat astfel întrebările: “Schema de pensionare anticipata a magistratilor. S-ar impune sau nu prorogarea intrarii in vigoare a acesteia? S-ar impune sau nu abrogarea acesteia? “.
Predoiu a cerut deja Parlamentului amânarea intrării în vigoare a pensionării anticipate
Cătălin Predoiu a anunțat, joi, că Ministerul Justiției cere deja Parlamentului să proroge până la 1 ianuarie 2021 prevederile privind schema de pensionare anticipată a magistraţilor, dar și trecerea de la completele de 2 la 3 judecători și trecerea la o şcolarizare de la 2 la 4 ani la INM.
“Cerem Parlamentului să adopte această prorogare până la încheierea actualei sesiuni. Săptămâna viitoare vom participa la şedinţa Comisiei Juridice din Senat şi sper într-o soluţie bună pentru sistemul judiciar. Am fundamentat această poziţie atât pe analiza internă la nivelul conducerii ministerului, cât şi pe baza consultărilor pe care le-am desfăşurat şi le desfăşurăm în continuare în sistemul judiciar. Ministerul are în această privinţă o poziţie comună cu cea exprimată de CSM, care ne-a comunicat şi în scris un punct de vedere“, a declarat Predoiu în prima conferință de presă de la preluarea mandatului.
Conform legii, judecătorii, procurorii și magistrații asistenți, inclusiv de la instanța supremă, Curtea Constituțională sau Curtea de Conturi por cere, din 2020, pensionarea anticipată, chiar și la 45 de ani, dacă au vechime de minimum 25 de ani în magistratură. Ei urmau să beneficieze de o pensie specială de 80% din salariul brut și sporurile avute în ultima lună de activitate. La vechimea de 25 de ani în magistratură se calculează și activitatea ca avocat, jurisconsult sau consilier juridic. Magistrații și personalul judiciar cu vechime de 20 de ani doar la instanța supremă sau la CCR pot cere pensionarea chiar mai devreme, dar pierd 1% din pensie pentru fiecare an diferență față de vechimea minimă de 25 de ani.
Guvernul Vioricăi Dăncilă a adoptat în octombrie 2018 o ordonanță de urgență prin care a amânat intrarea în vigoare a acestor prevederi, pentru data de 1 ianuarie 2020, după ce în spațiul public au existat numeroase avertismente legate de blocajul în care ar putea intra justiție ca urmare a pensionărilor anticipate.
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, declara că ar fi vorba despre circa 2.100 de magistrați care ar fi putut beneficia de această măsură, iar Comisia de la Veneția a spus că „este o problemă, pentru că s-ar crea un deficit de personal”.
Comisia de la Veneția arăta, într-un raport din 2018 privind modificările aduse legilor justiției de către PSD, că „această propunere creează un risc real de diminuare drastică a numărului magistraților din sistemul judiciar românesc, în special la nivelele superioare. Sistemul judiciar din România riscă să își piardă cei mai calificați și experimentați membri, în vreme ce durata pregătirii profesionale ce precedă intrarea în profesie a judecătorilor și procurorilor debutanți devine mai lungă”.
Desființarea Secției speciale de investigare a magistraților. Curtea de Apel Oradea, instanța care se opune
Procurorii și judecătorii din majoritatea parchetelor și instanțelor din țară au votat deja pentru desființarea Secției speciale de investigare a magistraților. Opinie separată are Curtea de Apel Oradea care vrea păstrarea SSIJ, o explicație putând fi aceea că DNA i-a cercetat pe unii judecători de acolo. În spațiul public a apărut, în ianuarie, o înregistrare în care doi procurori de la DNA Oradea vorbeau despre întocmirea unor dosare penale pe numele unor judecători „să intre frica în ei”.
Cătălin Predoiu a spus, joi, că Guvernul "nu își poate asuma o desființare peste noapte a Secției Speciale” și că este nevoie de o dezbatere mai largă în sistemul judiciar, dar și de consens politic. "Discuțiile asupra Secției speciale vor începe anul viitor în Parlament. Nu există în acest an premisele pentru a interveni legislativ asupra acestei instituții”, a declarat Predoiu.
Într-o reacție rapidă, la solicitarea Ziare.com, GRECO anunță că nu și-a schimbat poziția privind solicitarea ca Secția Specială să fie desființată. "Așteptăm în continuare implementarea recomandărilor noastre, până la termenul-limită, care este 30 iunie 2020", a răspuns GRECO.
Raportul GRECO, adoptat în sesiunea plenară de la Strasbourg din 19-21 iunie, a fost extrem de dur cu modificările legislative care afectează lupta anticorupție și a cerut desființarea urgentă a controversatei Secții Speciale pentru anchetarea magistraților.