Decizia pe care instanța o va anunța la 27 mai este definitivă, iar semnalul pe care l-a dat instanța formată din cinci judecătoare este că procesul nu mai poate fi amânat de indecizia Curții Constituționale sau de încercarea de tergiversare a avocaților angajați de inculpați.
Verdictul pe care îl va primi Liviu Dragnea va fi luat prin vot în cadrul completului, inclusiv al Lucianei Mera, care are deja acordul CSM să iasă la pensie, iar trei zile mai târziu, la 1 iunie, se retrage din magistratură.
Este nevoie de majoritate, adică de trei judecătoare care să voteze în același fel.
Motivarea instanței s-ar putea să nu apară odată cu verdictul, după cum arată cutuma judiciară. Potrivit unor surse judiciare, nu este obligatoriu ca pe motivarea instanței să apară și semnătura magistratei care se pensionează. Astfel, nu s-ar repeta situația din celălalt dosar al lui Liviu Dragnea în care a fost condamnat un an de închisoare cu suspendare pentru nereguli la referendum. Este vorba despre absența semnăturii șefei completului, Livia Stanciu, care s-a pensionat și apoi a ajuns la CCR. Luciana Mera nu este președintele completului.
Indiferent de existența motivării sau nu, în momentul în care instanța se pronunță, se pune imediat în aplicare decizia.
Verdictul instanței de fond, formată din trei judecători, este de trei ani și jumătate de închisoare. În această etapă, de apel, nu s-a schimbat încadrarea juridică, nu a intervenit prescrierea faptei și nici nu s-au constatat în instanță nereguli în procedura de la etapa inițială, de fond, a procesului. Asta înseamnă că, potrivit cutumelor invocate de surse judiciare, este posibil ca verdictul inițial să fie confirmat și cumulat cu pedeapsa primită în dosarul referendumului.
Pe parcursul zilei de luni, la instanța Înaltei Curți s-au produs răsturnări de situație. DNA, care și-a schimbat procurorul, a renunțat la tergiversarea procesului și și-a retras cele două cereri de sesizare a CCR. În pledoaria finală, procurorul a cerut pedeapsă mai mare de trei ani și jumătate.
Avocații au cerut amânarea procesului și chiar achitarea lui Liviu Dragnea.
După verdictul definitiv, care va fi aplicat imediat, lui Liviu Dragnea îi mai rămân doar două căi de atac - contestația în anulare sau recursul în interesul legii. Însă, dacă pedeapsa va fi cu închisoare, Liviu Dragnea va folosi căile de atac de după gratii.
Modificarea Codurilor penale de către PSD-ALDE-UDMR nu este încă promulgată, Curtea Constituțională nu s-a pronunțat pe sesizarea lui Florin Iordache în privința completului de trei judecători, care a pronunțat sentința de trei ani și jumătate de închisoare în dosarul angajărilor fictive.
A doua zi după alegeri, când sunt așteptate rezultatele oficiale ale scrutinului europarlamentar și ale referendumului pentru Justiție, România va aștepta decizia definitivă a instanței, care și-au asumat să judece un dosar înainte de a intra în vigoare încercările PSD și ale apropiaților lui Liviu Dragnea de a închide dosarul angajării fictive a două secretare de la sediul PSD Teleorman la Protecția Copilului.
Sentința din primă instanță în dosarul angajărilor fictive. Dragnea, trei ani și jumătate, cu executare
Procesul lui Liviu Dragnea a început în ianuarie 2017 pe fond. Liviu Dragnea, alături de fosta sa soție, Bombonica, și de alți 10 inculpați, au fost judecați pentru că în perioada iunie 2006-decembrie 2012, două secretare de la PSD Teleorman, condus de Liviu Dragnea, au fost angajate la Protecția copilului fără să fi mers la serviciu vreodată. Liviu Dragnea a negat acuzația de abuz în serviciu, spunând că nu a știut că acestea nu se prezentau la instituția finanțată din bani publici, la care lucra și soția sa.
Magistraţii de la Curtea Supremă au arătat în motivarea sentinţei la 3 ani şi jumătate de închisoare că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a Direcţiei pentru Protecţia Copilului Teleorman, Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu. „Funcţiile deţinute de inculpatul Dragnea Liviu în perioada infracţională, de preşedinte, atât al Consiliului (…) cât şi al organizaţiei judeţene a P.S.D (...), îi confereau acestuia autoritate, putere şi influenţă, realizând contextul favorabil iniţierii şi desfăşurării activităţii infracţionale”, se arată în motivare.
„Modul în care inculpata Alesu Floarea a acţionat, (...) fără a se opune şi fără a cere explicaţii, ci, pur şi simplu, a pus în practică solicitarea acestuia, reprezintă reflecţia exercitării cu succes de către inculpat a influenţei şi autorităţii de care dispunea”, au arătat judecătorii în decizia din primă instanță, din 21 iunie. Apelul a fost invocat a doua zi de Liviu Dragnea și de procurorii DNA.