ÁGNES HELLER NU MAI E // Ungaria a pierdut una dintre cele mai importante voci ale vieții sale publice și intelectuale din ultimele decenii: filosoafa Ágnes Heller. Știrea a fost anunțată de Academia de Științe Ungară pe site-ul instituției a cărei membră a fost Ágnes Heller. Ea a murit pe 19 iulie, în timp ce înota în lacul Balaton.
Născută în 1929, Ágnes Heller a crescut într-o familie de evrei budapestani, majoritatea apropiaților ei murind în timpul Holocaustului. Ca profesoară a Universității din Budapesta, și-a pierdut locul de muncă pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva mentorului ei, filosoful György Lukács, acuzat de regimul comunist de delicte „politice”, scrie Reuters. La sfârșitul anilor 1970, împreună cu alți colegi ai Școlii de la Budapesta, Ágnes Heller emigrează în Australia, de unde, în 1986, pleacă la New York pentru a preda la The New School for Social Research. A revenit în Ungaria în anii 2000, alăturându-se vocilor critice la adresa politicilor lui Viktor Orbán.
Cunoscută îndeosebi pentru scrierile sale de politologie, estetică și filosofie socială și morală, Ágnes Heller a primit mai multe distincții prestigioase: Premiul Széchenyi (1995), Premiul Sonning (2006), Medalia Goethe (2010) și Medalia Wallenberg (2014). Despre moartea ei au scris, printre altele, Hungary Today, Deutsche Welle, Le Monde sau Time of Israel. Puteți citi și două interviuri acordate de Ágnes Heller jurnaliștilor de la Deutsche Welle și Liberation, și o inedită scrisoare de rămas bun a nepoatei ei, în care aceasta scrie că bunica sa și-a trăit viața în așa fel încât fiecare zi să fie una împlinită. „Moartea nu i se potrivește deloc, cum nici bătrânețea nu i se potrivea, iar acum, când nu mai este printre noi – ceea ce e pur și simplu de necrezut – o înconjoară aceleași lucruri ca în tinerețe: dragoste, amărăciune, polemică, inspirație. Nu spun să se odihnească în pace, pentru că nici așa nu o va face”, scrie filosoful Gápár Miklós Tamás, într-un articol publicat după moartea colegei lui de idei. Ágnes Heller a fost înmormântată luni, într-un cimitir izraelit din Budapesta.
ORBÁN LA TUSVÁNYOS 30 // Premierulul Viktor Orbán a ținut sâmbătă, tradiționalul său discurs de la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad (Tusványos), la cea de a 30-a ediție a sa. Agenția maghiară de presă MTI publică, în ediția în limba română, două materiale ample despre cele spuse de premierul Ungariei la Tușnad. Le puteți citi aici și aici. Versiunea video, fără subtitrare, o puteți vedea aici. De asemenea, răspunsurile date de Orbán la întrebările venite din public. O sinteză a discursului, cu subtitrare în română, puteți vedea aici.
Principalele idei din discursul lui Viktor Orbán:
Independență. Potrivit premierului, naţiunea maghiară dispune astăzi de capacităţile politice şi economice cu ajutorul cărora poate rămâne independentă, iar în curând va dispune şi de capacitatea fizică necesară pentru a se şi putea apăra, scrie MTI.
Lupta cu gherilele politice. În urma unor manevre complicate s-a reuşit ca omul lui György Soros să fie împiedicat să ajungă în fruntea Comisiei Europene, respectiv a fost evitat ca în funcţiile europene importante să fie puse gherile ideologice, a punctat prim-ministrul. Potrivit lui, mai scrie MTI, de acum încolo, CE ar trebui să se comporte ca un gardian al tratatelor. „Trebuie să înceteze cu activismul politic. Nu este un organism politic, nu trebuie să aibă un program, nu este sarcina sa să se implice în atacuri politice asupra statelor membre.”
Râsu’-plânsu’. Orbán a mai spus că Ungaria va avea bătălii şi privind statul de drept: „vom avea nevoie de nervi tari”, ca „să nu ne pufnească râsul” şi astfel „să ne jignim partenerii”. Mai exact, „pe prietenii noştri finlandezi”, care vor evalua situaţia statului de drept în Ungaria. În Finlanda nu există o Curte Constituţională, iar protecţia statului de drept o face o comisie parlamentară, în timp ce Academia se află sub supravegherea şi coordonarea Ministerului Învăţământului, a spus Orbán, citat de MTI. Spune toate acestea premierul unei țări care, în 2018, ocupa locul 57 în clasamentul democrațiilor funcționale ale lumii, despre o țară care e a opta în ierarhie.
Democraţie, da. Liberalism, nu. Premierul ungar a mai spus că potrivit opiniei publice internaţionale, în lume ar trebui să funcţioneze democraţii liberale, care să realizeze un fel de internaţionalism liberal, din care ar trebui să se formeze un „imperiu liberal”, iar UE nu este altceva, decât o întruchipare a acestuia. Este evident că ceea ce se întâmplă în Ungaria este cu totul altceva. În opinia sa, mai scrie agenția ungară de știri, pentru a înţelege acest lucru, este nevoie să ne reamintim situaţia moştenită în 2010. Atunci s-a pus întrebarea dacă rezolvarea problemelor moştenite este realizabilă într-un cadru al democraţiei liberale. Oamenii au răspuns că trebuie creat altceva. S-a considerat că trebuie menţinut cadrul economiei de piaţă capitaliste, precum şi instituţiile juridice şi politice democratice, dar modul de organizare socială trebuie schimbat, adică „democraţie, da, liberalism, nu”. „Am regândit şi am aşezat pe noi baze teoretice relaţia dintre comunitate şi individ”. În Ungaria s-a format, deja, un stat iliberal, un adevărat model de teorie politică şi de stat, un stat creştin-democrat specific, a conchis Viktor Orbán.
Viorica Dăncilă, un politician serios. În discuțiile care au urmat discursului său, Orbán a vorbit și de politicienii români. Despre Viorica Dăncilă a spus că este „un politician serios” şi că, dacă ar avea „un background, ar putea face foarte multe lucruri mai bune pentru ţară”. „Discut cu doamna prim-ministru la Bruxelles şi la alte diferite foruri internaţionale şi credeţi-mă că este un politician serios şi, dacă ar avea un background, atunci ar putea face foarte multe lucruri mai bune pentru ţară”, a spus Viktor Orbán, citat de Agerpres.
Premierul Ungariei a apreciat şi rolul pe care Klaus Iohannis l-a avut în „stoparea preluării Consiliului Europei de către omul lui Soros”. „Dacă preşedintele român nu ar fi fost consecvent şi nu ar fi sprijinit decizia UE, dacă el nu ar fi fost consecvent, atunci noi nu am fi putut stopa preluarea Consiliului de către omul lui Soros, deci acest lucru nu ar fi fost posibil. Aşa văd acum situaţia româno-maghiară”, a spus premierul de la Budapesta, notează Agerpres.
Cât priveşte relaţiile oficiale româno-ungare, Orbán a punctat că problema nu o reprezintă „calităţile sau intenţiile conducătorilor”, ci existenţa unui haos în politica românească. „Problema nu e cu calităţile sau intenţiile conducătorilor, ci nu s-a reuşit montarea unei maşinării politice potrivite care să asigure o pregătire şi o realizare a unei politici. Politica românească nu e într-o situaţie decisivă, ci e o nesiguranţă permanentă, vă pregătiţi acum consecutiv de mai multe alegeri. Deci, sunt pentru întâlnirile la vârf, au sens, dar atunci când vom putea să aducem decizii bune. Din cauza haosului din viaţa politică din România, trebuie să vedem cine reprezintă pe cine, pe ce, cine ce putere are şi dacă cineva promite ceva să şi respecte. Deci, e inutil ca să avem întâlniri goale, doar protocolare, care, eventual, să slujească politica naţională românească. Trebuie să mai aşteptăm până se nasc aceste condiţii”, a afirmat Viktor Orbán.
VALEA UZULUI // Csaba Borboly, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, a anunţat că anul acesta, în august, la aniversarea bătăliei din Valea Uzului, din Al Doilea Război Mondial, la cimitir se va ţine o comemorare, la care se aşteaptă să participe cel puţin 10 000 de oameni, anunță agenția maghiară de știri MTI, într-un material cu informații noi despre identitatea soldaților înmormântați în controversatul loc. „Noi nu acum am descoperit cimitirul”, a mai spus președintele CJ Harghita, citat de Transindex. // NagyháborúHU, probabil cel mai important blog în limba maghiară dedicat istoriei Primului Război Mondial, publică un studiu de 27 de pagini despre încărcată (și încurcată) poveste a cimitirului militar din Valea Uzului. Autorul, istoricul Sándor Magyarosi, doctorand al Universității Maynooth din Irlanda, prezintă documente din arhivele românești, completate cu statistici, grafice și referințe de rigoare. La finalul studiului, autorul propune și o soluție înțeleaptă, pe model occidental: folosirea cimitirului ca atracție turistică și loc de reconciliere între foştii adversari.
OGLINDĂ, OGLINJOARĂ // Nu e banc: a început campionatul publiciștilor care adoră guvernul, scrie săptămânalul Magyar Narancs. La start s-au înscris 20 de editorialiști pro-guvernamentali de primă mână, dintre care, prin „confruntări” directe, adică articole de opinie scrise pe aceeași temă și votate de cititori, unul singur se va bucura de râvnitul trofeu.
BUSINESS // HVG: Scade rata de supraviețuire a firmelor din Ungaria: mai puțin de jumătate dintre ele nu apucă zece ani de activitate. // MTI: Audi investește 140 de milioane de euro în extinderea și dezvoltarea fabricii din Győr.
NATURĂ // Euronews: O uriașă insulă de deșeuri din România și Ucraina, în unele locuri de trei metri grosime, a ajuns, pe Tisa în jos, în Ungaria. Reprezentanții echipei care se ocupă de curățirea râului spun că printre deșeuri poți găsi toate cele trebuielnice la casa omului, de la papuci de cauciuc la boilere.
SPORT // Știre istorică pentru sportul maghiar: Kristóf Milák a câștigat proba e 200 m, la stilul fluture, la Campionatul Mondial de Natație de la Gwangju, Coreea de Sud, anunță NemzetiSport. Milák a doborât recordul mondial (1:50.73 minute) stabilit, în urmă cu zece ani, de legendarul Michael Phelps (1:51.51). Reacția americanului la aflarea veștii: „Jos pălăria!” VIDEO.
FFW // Pe 7 august începe o nouă ediție a Festivalului Sziget. Printre invitați, și o supriză: Jane Goodall. // Până la Sziget, însă, va fi etapa din acest an de la Hungaroring (2-4 august), iar Népszava scrie că, pentru accesul mai multor turiști la etapa F1, guvernul a construit un sens giratoriu de 5 miliarde de forinți, adică ceva mai mult de 15 milioane de euro. // HVG și Reuters: Cel mai iubit grădinar al Ungariei a împlinit 100 de ani, iar sfaturile lui sunt mai de preț ca niciodată.