Putin: Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia

Din răspunsul pe care l-a dat garanțiilor de securitate cerute de Rusia, „este deja clar că partea americană a ignorat preocupările fundamentale ale Rusiei”, a spus Vladimir Putin, citat de Ria Novosti.

Într-o conferință de presă comună, care a urmat discuțiilor cu premierul ungar Viktor Orban, președintele rus a spus că Moscova analizează cu atenție răspunsurile primite pe 26 ianuarie din partea Statelor Unite și NATO la propunerile sale de garanții de securitate.

„Dar este deja clar, l-am informat pe prim-ministru despre acest lucru, că preocupările fundamentale ale Rusiei au fost ignorate. Nu am văzut o luare în considerare adecvată a celor trei cerințe cheie", a spus Putin.

Președintele Rusiei a numit: oprirea „expansiunii” NATO, retragerea dotărilor armate din apropierea granițelor Rusiei și revenirea la nivelul infrastructurii militare a NATO de la nivelul anului 1997, adică dinaintea extinderii alianței în spațiul ex-sovietic.

„Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia”, a spus Putin.

„Când ne ignoră preocupările, SUA și NATO încalcă dreptul statelor de a alege liber cum să-și asigure securitatea”, a adăugat Putin. Aceasta este doar o parte a ecuației securității, a spus el.

„A doua parte spune că este imposibil să se permită întărirea securității cuiva în detrimentul securității altora”, a adăugat el.

Declarațiile liderului de la Kremlin au arătat o viziune asupra lumii în care Rusia este permanent obligată să se apere de o SUA agresivă și ostilă.

Washingtonul nu este preocupat în primul rând de securitatea Ucrainei, ci de limitarea Rusiei, susține Putin.

„În acest sens, Ucraina însăși este doar un instrument pentru atingerea acestui obiectiv. Acest lucru se poate face în diferite moduri, atragându-ne într-un fel de conflict armat și, cu ajutorul aliaților lor din Europa, forțând introducerea împotriva noastră a acelor sancțiuni dure despre care vorbesc acum în SUA”, a spus Putin, citat de Reuters.

Premierul ungar Viktor Orban și președintele rus Vladimir Putin

Putin: Ce garanții avem că, intrată în NATO, Ucraina nu va începe operațiunile în Crimeea?

Putin a spus că a discutat cu premierul ungar și despre relațiile dintre Rusia și UE și situația din Ucraina, precum și despre încălcarea sistematică a drepturilor omului în țara vecină.

„Când am luat în considerare chestiunile internaționale, am discutat și despre starea actuală a relațiilor dintre Rusia și Uniunea Europeană ”, a spus Putin.

„Bineînțeles, am discutat despre soluționarea conflictului ucrainean, de situația din Ucraina în ansamblu, inclusiv în sfera drepturilor omului, a cărei încălcare a căpătat un caracter sistematic acolo”, a adăugat Putin, referindu-se la condiția minorității ruse în Ucraina.

Pe de altă parte, Putin a spus că Rusia a fost înșelată în promisiunea care i-a fost făcută, că NATO nu va fi extinsă spre Est „nici măcar un centimetru”.

„Ne-au prostit”, „pur și simplu au mințit”, a spus liderul de la Kremlin.

El a făcut un apel la găsirea unei soluții care să asigure atât securitatea Rusiei, cât și a UE și a Ucrainei.

„Trebuie să găsim o modalitate de a asigura interesele și securitatea tuturor participanților la acest proces: Ucraina, țările europene și Rusia. Dar acest lucru se poate face doar cu o atitudine serioasă și atentă față de documentul pe care l-am propus", a spus Putin, referindu-se la propunerile făcute Occidentului.

Cât privește posibila integrare a Ucrainei în NATO, Putin a răspuns cu o întrebare, exprimându-și temerile că odată admisă în alianța militară, Ucraina ar putea încerca să recupereze Crimeea, despre care susține că este prevăzut în documentele doctrinare ale Ucrainei că va fi returnată Rusiei.

El a menționat că Crimeea este un teritoriu suveran al Rusiei, asupra căruia orice discuție este închisă.

Orban se vrea punte între Rusia și Occident, dar să obțină mai multe gaze rusești

Premierul ungar Viktor Orban, care s-a certat adesea cu liderii vest-europeni în privința modului în care vede funcționarea democrației în propria sa țară, a spus că, după discuțiile sale cu Putin, crede că există loc pentru un compromis.

El a declarat că „niciun lider european nu vrea război”, dar a numit sancțiunile impuse Rusiei ca „inacceptabile”.

„Vizita mea de astăzi este, în parte, şi o misiune de pace şi aş dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, statele membre nu îşi doresc un război. Suntem în favoarea unei soluţii politice”, a declarat Viktor Orban, citat de agenția rusă RIA Novosti.

Ungaria dorește să crească importurile de gaze naturale din Rusia în cadrul unui contract bilateral pe termen lung, a anunțat el.

Putin, la rândul său, a spus că Ungaria cumpără deja gaz la un preț mai mic decât restul Europei.

Ungaria, membră a Uniunii Europene și NATO, a semnat în septembrie un nou acord de furnizare a gazelor naturale pe 15 ani cu Gazprom, în baza căruia gigantul rus s-a angajat să livreze 4,5 miliarde de metri cubi de gaz către Ungaria, printr-o rețea care ocolește Ucraina.

Oficialii ucraineni au criticat acordul privind gazele dintre Budapesta și Rusia.

MAE ucrainean a numit acordul „o decizie pur politică, nerezonabilă din punct de vedere economic, luată în favoarea Kremlinului, în detrimentul intereselor naționale ale Ucrainei și al legăturilor dintre Ucraina și Ungaria”.

Orban, care menține legături amicale cu Putin, a declarat la radioul public maghiar pe 28 ianuarie că va încerca să consolideze cooperarea cu Rusia în industria alimentară, turism și cercetarea spațială.

Péter Szijjártó: Suntem aici și pentru a consolida dialogul între Occident și Rusia

Ministrul de externe Péter Szijjártó s-a conectat în direct pe pagina sa oficială de Facebook unde a făcut o relatare despre întâlnirea de o oră și jumătate cu omologul său rus, Serghei Lavrov, care a premers celei dintre premierul Viktor Orban și președintele rus, Vladimir Putin.

Șeful diplomației maghiare a spus că tensiunile grave actuale din regiunea Europei Centrale și de Est sunt contrare intereselor de securitate națională ale Ungariei, așa că trebuie depuse eforturi pentru a le atenua.

Potrivit lui Szijjártó, Lavrov s-a referit la „evoluții pozitive” în ceea ce privește criza din Ucraina, susținând că în ultimele zile a început un dialog serios între părți.

„Suntem aici și pentru a consolida acest dialog între Aliații Occidentali și Rusia”, a declarat Szijjártó, citat de Magyarnemzet.

El a spus că atunci când a existat un conflict între Vest și Est de-a lungul istoriei, țările din Europa Centrală și de Est au fost întotdeauna învinse.

Despre relațiile bilaterale ruso-maghiare, Szijjártó a spus că anul 2021 a fost „cel mai puternic ” din istoria cooperării dintre cele două țări.”

Pentru a continua, a spus oficialul ungar, a fost adoptat un plan de acțiune pentru acest an, care ar consolida cooperarea în șapte domenii, inclusiv energie, industria alimentară, spațiu și sănătate.

„Ca și restul lumii, continentul european se va confrunta cu provocări energetice și de sănătate în perioada următoare ”, a declarat Péter Szijjártó, care a subliniat că anul trecut cooperarea maghiaro-rusă „ne-a ajutat foarte mult să găsim răspunsuri bune la problemele din aceste domenii”, trimitere clară la contractul semnat cu Gazprom.

„Această cooperare va continua să servească intereselor economiei maghiare și, în esență, a Ungariei”, a conchis șeful diplomației de la Budapesta.

O vizită „trădătoare”

Cei mai mulți dintre liderii UE, care încearcă să atenueze tensiunile dintre Rusia și Ucraina, merg la Kiev și la Washington.

Premierul ungar, Viktor Orban, a ales să meargă marți în vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin, într-o vizită pe care opoziția din țara sa a denunțat-o ca „trădatoare”.

Orban, probabil cel mai apropiat aliat pe care Kremlinul îl are într-o țară membră UE, a fost de multă vreme acuzat că subminează politica externă a blocului comunitar de 27 de membri atunci când vine vorba de prioritățile Uniunii, precum Rusia, Ucraina și China.

„Domnul Orban se comportă practic ca un instrument al politicii externe a Rusiei”, a declarat Peter Kreko, specialist al Centrului de Analiză a Politicii Europene și director al unui grup de cercetare din Budapesta, Capital Politic, citat de New York Times.

Lista diferendelor cu Ucraina și a intereselor comune cu Rusia

Relațiile dintre Ucraina și Ungaria s-au înrăutățit din cauza unei legi ucrainene din 2017 privind limba minorităților despre care Ungaria a spus că discriminează minoritatea etnică maghiară din vestul țării.

De atunci, Budapesta a blocat lucrările Consiliului NATO-Ucraina, forumul principal care privește relația alianței cu Kievul.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjártó, care-l va însoţi pe Viktor Orban la Moscova, unde va avea o întâlnire cu omologul său rus, Serghei Lavrov, a declarat că Budapesta refuză orice sprijin acordat Kievului câtă vreme minoritatea maghiară din Ucraina este discriminată.

„Etnicii maghiari din Ucraina trăiesc în privare de drepturi şi, în unele cazuri, ajung să sufere hărţuire fizică, iar acest lucru este inacceptabil”, a spus Szijjártó într-o declaraţie acordată cotidianului Magyarnemzet.

Criticii liderului de la Budapesta spun, însă, că Orban este de mult în grațiile Kremlinului după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea de la Ucraina, în martie 2014, iar Orban s-a opus sancțiunilor pe care UE le-a impus Kievului, chiar dacă în final le-a semnat.

Criza provocată de Rusia la granițele Ucrainei a intensificat eforturile Uniunii Europene de a căuta surse suplimentare de aprovizionare cu gaze, pentru a nu mai depinde de livrările rusești care acoperă 40% din necesarul UE.

Cu toate acestea, Orban a făcut contrariul: a semnat în septembrie un acord de 15 ani cu Gazprom, compania de stat a Rusiei. Mai mult, vineri a anunțat că va încerca să crească semnificativ cantitatea de gaz furnizată de Rusia către Ungaria.

Contractul făcut cu Moscova a fost văzut de criticii săi tot ca o modalitate de a submina Kievul, pentru că ruta de livrare a gazelor ar ocoli conductele ucrainene.

Ungaria s-a opus, de asemenea, suplimentării trupelor NATO pe teritoriul său, spre deosebire de alte țări europene, membre NATO, alături de care s-a aflat în spatele Cortinei de Fier în timpul Războiului Rece.

Ministerul de Externe de la Budapesta a anunțat săptămâna trecută că Ungaria nu va găzdui alte trupe NATO și nici nu va suplimenta ajutorul pentru Ucraina.

De altfel, Orban a refuzat să aducă orice critici pe subiect Rusiei, rezumându-se la a declara, într-un interviu acordat înainte de călătoria la Moscova, că prioritatea sa este stabilirea unei „relații economice echilibrate” cu Rusia.

Politica sa este, însă, în contradicție chiar cu opinia publică din propria sa țară, unde NATO este cea mai populară organizație internațională, potrivit unui sondaj de anul trecut al think tank-ului GLOBSEC.

Sub 10% dintre maghiari ar admite părăsirea alianței militare.

Expertul Peter Kreko spune că, prin vizita sa la Moscova, Orban nu face decât să-I acorde președintelui rus câștig de cauză în bătălia sa cu Occidentul, o victorie de care Putin nu va ezita să se folosească pentru a arăta că în UE și NATO părerile sunt împărțite în ceea ce privește criza ucraineană.

Opoziția din propria țară i-a cerut lui Orban să renunțe la vizită în contextul escaladării tensiunilor din Rusia și Occident, dar Orban a decis să o facă cu promisiunea că se va consulta cu aliații din UE și NATO.

Delegaţia Parlamentului European care urmează să facă o vizită în Ucraina i-a cerut, de asemenea, să nu rupă unitatea europeană printr-o întâlnire cu Vladimir Putin.

Conferința de presă de marți cu președintele rus reprezintă un „test de loialitate” dat de Putin lui Orban, a spus Kreko.

„Dacă nu îl contrazice pe Putin când vorbește despre criza din Ucraina, atunci chiar avem o problemă”, a spus el.

Chiar înainte de vizita premierului ungar în Rusia, Kremlinul l-a lăudat pe Orban pentru „modul independent” în care-și urmărește interesul și-și alege partenerii.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că Rusia şi Ungaria continuă să-şi dezvolte cooperarea economică şi politică bilaterală.

„Este o vizită foarte importantă. Avem relaţii foarte dezvoltate cu Ungaria”, a mai spus Peskov, care a precizat că subiectele întâlnirii privesc atât proiecte economice cât şi chestiuni internaţionale, inclusiv „problemele cele mai acute ale agendei” publice, aluzie vădită la Ucraina.

Convorbire Blinken - Lavrov

În paralel cu evenimentul ruso-ungar de la Moscova, secretarul de stat american Antony Blinken a reiterat marți angajamentul Washingtonului față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și dreptul tuturor țărilor de a-și determina propria politică externă și cea de alianțe.

Șeful diplomației americane i-a cerut Rusiei, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu omologul său rus, Serghei Lavrov, retragerea imediată a trupelor și echipamentelor militare de la granițele Ucrainei, se arată în comunicat transmis de Casa Albă.

Blinken a subliniat dorința SUA și a aliaților de a continua un „schimb substanțial” cu Rusia privind „preocupările de securitate reciprocă, pe care intenționăm să-l facem în deplină coordonare cu partenerii și aliații noștri.”

„El a subliniat că o nouă invazie a Ucrainei va avea consecințe rapide și grave și a îndemnat Rusia să urmeze o cale diplomatică”, se spune în document.

La Kiev, premierul britanic Boris Johnson și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski au avertizat că o invazie rusească în Ucraina ar fi o „greșeală strategică uriașă”, pentru că cele două țări s-au angajat să colaboreze pentru a consolida capacitatea de apărare a Ucrainei.

O declarație comună, emisă după ce președintele Zelenski s-a întâlnit cu prim-ministrul britanic Boris Johnson, atenționează că o invazie „ar avea un cost umanitar mare”.

Johnson a numit acumularea de trupe la granițele Ucrainei un „pericol clar și prezent” și a îndemnat Rusia să le retragă și să opteze pentru diplomație.