Țară în Service

Abandonul școlar. Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală

700.000 dintre copiii și tinerii din România care au între 3 și 23 de ani nu sunt în cataloagele niciunei grădinițe, școli, vreunui liceu sau unei facultăți. Asta înseamnă că un sfert dintre cei de 3-23 de ani nu urmează nicio formă de învățământ din țară.

Terapia Intensivă – între viață și moarte. Cine decide tratamentul, care sunt protocoalele, ce se întâmplă în Franța sau Germania

Cazul de la Spitalul „Sf. Pantelimon” din București – unde două doctorițe sunt anchetate de omor comis asupra unui pacient – ridică mai multe semne de întrebare. Ce se întâmplă în secțiile de terapie intensivă din România? Cum sunt tratați pacienții? Ce protocoale au medicii? Sunt acestea similare cu cele din țările cu sisteme de sănătate mai dezvoltate? Europa Liberă a căutat răspunsurile.

Patru mărturii șocante și o problemă căreia statul nu-i găsește soluția: viteza pe șosele

Dintr-un milion de români, cel puțin 80 mor anual în accidente rutiere. E o cifră care pune România în topul mortalității pe șosele în Uniunea Europeană. Numărul accidentelor grave este în descreștere, nu și suferința provocată de un astfel de eveniment. Viteza rămâne una din principale cauze ale tragediilor, atât în România, cât și în Europa.

România: 11 milioane de arbori tăiați oficial în zece ani. Alte câteva milioane, furate. Reîmpăduririle, pierdute prin desișul promisiunilor

Video | România a crescut suprafața pădurilor, în ultimul deceniu, cu doar 0,3%. În schimb, taie câte un milion de arbori pe an (legal)

România își taie pădurile într-un ritm accelerat: mai mult de un milion de arbori pe an, în condițiile în care suprafața împădurită a țării este de 27,8%, cu peste zece procente sub media europeană. Reîmpădurile masive rămân la stadiul de promisiuni.

Video | Guvernul român dă vina pe Bulgaria pentru haosul de la vama Giurgiu, dar nu-și respectă propriile promisiuni

Autoritățile bulgare au început în iulie repararea jumătății lor din podul peste Dunăre, dintre Giurgiu și Ruse. Lucrările, care vor dura doi ani, au agravat aglomerația. Căile de transport între cele două țări sunt puține. Bacul promis de Guvern în luna iunie nu funcționează nici acum.

Cum intră China pe sub pielea universităților de medicină din România. Cazurile Iași & București

La ce te gândești când auzi expresia „medicină tradițională chineză”? La medicină, la tradiție sau la Republica Populară Chineză? Liderul comunist al țării, Xi Jinping, numește medicina tradițională chineză „o comoară națională”. Ideologia partidului are în vedere „revoluția mondială”. În ce măsură se întâlnesc cele două principii la universitățile de medicină din București și Iași?

România ar putea produce energie verde cât să dea și la vecini, dar nu are „autostrăzile” cu care să o transporte

Zeci de proiecte de parcuri eoliene și fotovoltaice au toate aprobările necesare pentru a fi construite în România de mâine. Asta ar înseamnă gigawați care ar da țării un plus de securitate energetică, ar scădea prețul energiei și ar apropia-o de ținta de energie verde pe care și-a asumat-o față de celelalte țări din Uniunea Europeană. Ce le ține în loc? Conectarea la rețea. Cine ar trebuie să facă asta? Compania de stat Transelectrica. De ce nu o face?

România naște la distanță. La un an de la nașterea pe trotuar din Urziceni, „avem tot ce trebuie. Lipsește medicul”

România ar avea nevoie de cel puțin o mie de doctori neonatologi pentru bebelușii nou-născuți. Are numai 516 (cinci sute șaisprezece) neonatologi la o țară de 19 (nouăsprezece) milioane de locuitori. Dintre ei, jumătate lucrează în cele câteva orașe mari. Gravidele/ mămicile cu bebelușii lor din tot restul țării merg la zeci & sute km distanță pentru asistență medicală.

Video | România nașterilor la distanță. Ce s-a schimbat la un an după nașterea pe trotuar de la Urziceni

În urmă cu un an, o tânără de 24 de ani năștea pe trotuarul de la Spitalul Municipal din Urziceni. Evenimentul s-a produs după ce asistentele au decis să o trimită la spitalul județean, pentru că la Urziceni nu era neonatolog și nici medic de gardă gionecolog. Nici astăzi nu există.

Am fost la glamping & conac în căutarea turismului de nișă. Cum se schimbă vacanțele românilor

Cum ar fi să-ți faci vacanța într-un loc liniștit, departe de oraș, unde gălăgia și intervenția omului abia pot fi observate? Turismul românesc, lovit de pandemie, a căutat și a inventat nișe noi. Așa au apărut cazări care sunt au devenit destinații turistice: conace, glampinguri, case țărănești restaurate, crame etc., unde nu mergi doar pentru câteva ore, ci în care poți rămâne și peste noapte. Sau pentru câteva zile.