Linkuri accesibilitate

Întoarcerea la școală în pandemia de Covid-19: scenarii de succes, scenarii de coșmar


Revenirea la școală reprezintă un scenariu cu o mulțime de necunoscute, la fel ca și manifestările Covid-19.

Redeschiderea școlilor în luna septembrie este, ca o mulțime de alte lucruri legate de noul coronavirus, un scenariu plin de necunoscute. Nimeni nu știe cum e mai bine, iar scenariile se bazează pe experiențele limitate ale unor țări care au riscat mai mult sau mai puțin în fața pandemiei.

România s-a numărat printre primele țări din lume care au închis total școlile, în timpul pandemiei provocate de noul coronavirus. Pe 11 martie, în doar 27 de țări erau închise total școlile: România se afla printre ele, alături de China, Italia, Japonia, Arabia Saudită sau Iran.

Ulterior, majoritatea statelor au recurs la această măsură, dintr-un simplu motiv, bazat pe experiențele anterioare într-ale bolilor respiratorii: în cazul valurilor de gripă, inclusiv a pandemiei de gripă „porcină” (H1N1), școlile au deveni focare de infecție. Între timp, s-a dovedit că noul coronavirus are un spectru atât de larg de particularități și simptome, încât nu seamănă prea mult în manifestări cu niciun alt virus, așa că strategia vizavi de școli ridică semne de întrebare, mai ales că statele care nu au respectat trendul de „lockdown” masiv nu au înregistrat semnale îngrijorătoare din partea școlilor rămase deschise.

În realitate, nimeni nu știe cum ar fi mai bine. Nu este clar nici măcar dacă școlarii de vârste mici sunt mai în siguranță decât adulții, în fața noului coronavirus, sau dacă sunt adevărați agenți de răspândire a virusului, fără să-și dea seama. Cert este că cel puțin în cazul simptomelor Covid-19, copiii sunt ocoliți de probleme grave de sănătate. Dar asta nu înseamnă că nu se infectează sau că nu pot transmite boala. Diverse studii arată lucruri diferite, după cum explică doctorul epidemiolog Anthony Fauci, directorul Institutului Național al SUA pentru Alergii și Boli Infecțioase: copiii între 10 și 19 ani transmit virusul la fel ca și un adult, însă copiii mai mici de 10 ani transmit mai greu boala. Totuși, arată expertul, copiii mici pot purta o cantitate de virus mult mai mare, între 10 și 100 de ori, decât un adult.

În prezent, peste 20 de țări și-au redeschis total școlile. Printre ele se numără țările nordice (Suedia nu le-a închis deloc în timpul pandemiei, doar liceele și universitățile), Israel, Japonia, Coreea de Sud, Austria, Franța, Elveția, Croația sau Austria.

Anthony Fauci: Un vaccin eficient chiar și 50% ar stinge flăcările pandemiei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:24 0:00

România, ca și SUA sau Marea Britanie, se pregătesc să redeschidă porțile școlilor în septembrie. La București, deocamdată însă se cunoaște doar planul de reacție: trei scenarii de reînchidere a școlilor dintr-o localitate, în funcție de numărul de cazuri de Covid-19 la două săptămâni, raportat la numărul de locuitori. Nimic încă despre măsurile de prevenție și cum se va desfășura practic școala pentru a preveni apariția unor eventuale focare ale bolii.

Scenariile Marii Britanii: cum ar trebui să se redeschidă școlile pentru a nu crea un val doi al pandemiei

La fel ca România, și Marea Britanie se pregătește să redeschidă școlile în septembrie, în totalitate, după ce le-a închis complet porțile, la aproximativ 10 zile după România, în martie. Din iunie însă, unele instituții de învățământ au fost redeschise, localizat.

Un studiu publicat în prestigioasa revistă „The Lancet” la începutul lunii august arată că redeschiderea școlilor prezintă riscul creării unui al doilea val al pandemiei de coronavirus, în decembrie 2020 sau februarie 2021, care va fi de peste două ori mai grav decât cel actual, dacă nu sunt îndeplinite câteva condiții: „o testare la scară largă, la nivelul întregii populații, a indivizilor simptomatici, precum și urmărirea eficientă a contacților acestora, urmată de izolarea celor diagnosticați”.

Echipa de cercetători a creat un model de transmitere a coronavirusului, bazat pe particularitățile epidemiei din Marea Britanie, și a folosit șase scenarii diferite, bazate pe două strategii de redeschidere a școlilor: în totalitate sau pe bază rotațională – o jumătate dintre elevi să vină la școală într-o săptămână, cealaltă jumătate să vină în săptămâna următoare și așa mai departe.

Studiul, care a luat în calcul și o rată a infecțiozității la tinerii sub 20 de ani cu 50% mai mică decât rata adulților mai în vârstă, dar și una similară cu adulții, a arătat că dacă va exista un nivel crescut de testare a persoanelor cu simptome de Covid-19 (între 59% și 87%) și o urmărire eficientă a contacților acestora, o revenire în forță a pandemiei poate fi evitată. Dacă doar 68% din contacții celor testați pozitiv ar putea fi detectați, studiul estimează că ar fi nevoie ca 75% din persoanele simptomatice să fie testate și cazurile pozitive să fie izolate, la nivelul întregii populații a țării (65% în cazul în care școlile s-ar redeschide pe un sistem rotațional).

Dacă doar 40% din contacții cazurilor de Covid-19 ar putea fi detectate de autorități, nivelul de testare la nivelul întregii populații, a celor cu simptome, ar trebui să crească la 87% (75% dacă școlile se redeschid pe sistem rotațional). Un nivel mai scăzut al detectării eficient a contacților ar duce cu siguranță la un eșec, adică la crearea unui al doilea val pandemic, arată cercetătorii.

În România, publicul nu cunoaște dacă autoritățile măcar posedă aceste date de eficiență a anchetelor epidemiologice, însă abundența de evenimente care au dovedit ineficiența Direcțiilor de Sănătate Publică înclină balanța spre un scenariu negativ. Europa Liberă a arătat cum DSP București nu a putut nici măcar să prevină sau să țină sub control un focar de coronavirus izbucnit într-un cămin de bătrâni.

Experiențe fericite: Australia, Japonia, Uruguay

Australia a fost una dintre țările care nu și-a închis școlile în timpul pandemiei, deși prezența elevilor a fost scăzută, pentru că părinții nu i-au mai lăsat să meargă la școală în vârful pandemiei.

Un studiu publicat de The Lancet la începutul lunii august arată că rata de transmitere a noului coronavirus a fost scăzută în școli, iar simptomele bolii la elevi au fost blânde. „Cu o testare eficientă a contacților de caz și cu strategii de management a epidemiei, asociate cu numărul mic de prezențe la școală a celor infectați, copiii și profesorii nu au contribuit semnificativ la transmiterea Covid-19 prin prezența în mediul școlar”, arată studiul.

Japonia și-a redeschis deja școlile, dar cu măsuri de siguranță sporite. Elevii vin la școală într-un sistem rotațional, o zi da, una nu, pentru a menține dimensiunea claselor la jumătate. Purtarea măștii de protecție este obligatorie, elevii trebuie să păstreze distanța socială și le este luată temperatura. Nivelul de abordare a pandemiei diferă de la școală la școală, fiind luate măsuri de prevenție localizat, nu la nivel național.

Uruguay este un stat dat exemplu de bune practici în abordarea pandemiei. Statul sud-american a redeschis treptat școlile, începând în aprilie cu cele din mediul rural, unde populația este redusă. Au urmat apoi revenirea la școală a elevilor vulnerabili, fără acces la învățământ online, iar treptat școlile s-au redeschis cu totul până în iulie. Și în Uruguay s-a respectat sistemul rotațional pentru elevi, pentru a reduce efectivele școlare prezente în clase în același timp.

Locuri unde redeschiderea școlii a readus Covid-19 la putere: Israel, Germania

Israelul a redeschis școlile în totalitate, încă din luna mai, fără să impună măsuri de protecție obligatorii, precum măștile, distanțarea sau rotația elevilor. Fără a se stabili clar legăturile cauză-efect, cert este că numărul cazurilor de Covid-19 a crescut din nou după redeschiderea școlilor, nu doar în rândul elevilor și al profesorilor, ci și la nivel național. Sute de școli au fost închise la loc pe măsură ce pandemia a recăpătat putere în Israel.

Germania a redeschis școlile localizat, cu număr redus de prezență la clase și cu măsuri de prevenție. Totuși, rata de incidență a Covid-19 în rândul tinerilor mai mici de 19 ani s-a dublat după redeschiderea școlilor, de la 10% la 20%.

Experiențele statelor din întreaga lume cu redeschiderea școlilor arată că nu există o rețetă infailibilă de a preveni răspândirea virusului. Un lucru însă este cert, revenirea la școală nu se poate face cu aceleași metode ca înainte de pandemie, iar respectarea măsurilor de protecție și gestionarea eficientă a pandemiei de către autorități trebuie să funcționeze la un nivel înalt, pentru ca redeschiderea școlilor să nu se transforme într-o nouă trambulină de propulsie pentru noul coronavirus.

Facebook Forum

Dezinformări și știri credibile despre alegerile din SUA. Cum le discerni
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:19 0:00
XS
SM
MD
LG