Membrii croat și musulman ai președinției tripartite a Bosniei -Herțegovina au refuzat să se întâlnească marți, pe 15 decembrie, cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în urma comentariilor sale despre acordul de pace care a pus capăt războiului bosniac, la mijlocul anilor '90.
Šefik Džaferović și Željko Komšić au spus într-o declarație comună că decizia lor a fost determinată de faptul că declarațiile lui Lavrov din 14 decembrie contrazic poziția oficială a Bosniei.
Lavrov trebuia să se întâlnească cu toți cei trei membri ai președinției tripartite a țării la sfârșitul vizitei sale, care a început pe 14 decembrie, la aniversarea semnării Acordului de la Dayton, care a pus capăt războiului bosniac din 1992-1995.
Džaferović și Komšić le-au spus jurnaliștilor că au refuzat să se întâlnească cu Lavrov din cauza comentariilor sale care „nu respectă toate anexele Acordului de la Dayton, care includ și respectul față de instituțiile și simbolurile acestei țări”.
Lavrov a declarat luni, pe 14 decembrie, la o conferință de presă susținută la Sarajevo, după o întâlnire separată cu Milorad Dodik, membru sârb al președinției tripartite, că acordul nu trebuie modificat în niciun fel.
Komšić a mai spus că întâlnirea lui Lavrov cu Dodik, în sediul entității sârbe, chiar în afara capitalei, Sarajevo, a fost insultătoare, deoarece nu a fost expus niciun drapel național, în ciuda faptului că diplomatul rus era în vizită oficială.
„Domnul Lavrov, ca unul dintre cei trei diplomați de top ai lumii ne trimite un mesaj pe care îl interpretăm ca fiind lipsit de respect și o negare a statului pe care îl vizitează", a declarat Komšić reporterilor.
Lavrov s-a referit luni la comentariile unor diplomați occidentali și politicieni bosniaci care spun că acordul trebuie actualizat pentru a permite Bosniei să continue reformele.
Cu toate acestea, Dodik a spus în repetate rânduri că orice modificare a structurii Dayton ar fi motivul pentru care Republica Srpska sârbă, în principal etnică, ar trebui să se separe de Bosnia.
Acordul de pace a încheiat războiul dintre sârbii bosniaci, croații și musulmanii bosniaci, în care aproximativ 100.000 de oameni au fost uciși și alte 2 milioane au fost mutați din casele lor.
Deși a oprit luptele, acordul de pace, convenit la baza aeriană americană de la Dayton - Ohio, a oficializat divizările etnice din Bosnia prin stabilirea unei structuri de stat complicate și fragmentate.
Un sfert de secol mai târziu, Bosnia a rămas tot disfuncțională iar reformele, blocate de liderii etnici rivali.
Țara este împărțită în două regiuni - Republica Srpska și Federația musulmană-croată - toate ținute împreună printr-un guvern central.
Cu toate acestea, Lavrov, în remarcile sale, a reamintit poziția lui Dodik conform căruia acordul ar trebui să rămână așa cum este.
„Aș dori să spun că orice încercare de desființare (a acordului de la Dayton) poate avea consecințe și riscuri extrem de grave”, a spus Lavrov.
El a adăugat că, dacă acordul va fi modificat, „întregul sistem ar putea fi pus în pericol și ar putea deveni o amenințare la adresa stabilității” în regiune.
Uniunea Europeană a acceptat cererea de aderare a Bosniei în 2016, dar guvernul său nu a reușit să facă reformele structurale profunde necesare înainte ca cererea să poată avansa.
Lavrov a adăugat că acordul de la Dayton nu „creează obstacole” în relațiile dintre Bosnia și UE.
„Nu intervenim în acest proces”, a spus el.
El a spus însă că trebuie respectată egalitatea sârbilor, croaților și musulmanilor și a celor două entități din Bosnia.
Preşedinţia colegială tripartită din Bosnia - Herțegovina este în special însărcinată cu politica externă şi cu cea de apărare, componentele principale ale puterii, inclusiv poliţia, educaţia sau politica economică, fiind în mâinile celor două entităţi care formează ţara, Republica Sârbilor din Bosnia (Republika Srpska) şi Federaţia croato-musulmană.
Naționalistul sârb Milorad Dodik a preluat în noiembrie 2018, pentru opt luni, președinția tripartită a Bosniei Herțegovina.
Potrivit acordurilor de încetare a războaielor din Balcani din anii 90, președinția Bosniei-Herțegovina este preluată, prin rotație, de reprezentați ai sârbilor bosniaci, croaților și musulmanilor bosniaci.
Dodik este un naționalist pro-rus, care a fost supus sancțiunilor americane.
