PSD își asumă politica suveranistă și eurosceptică în momentul în care Matteo Salvini, liderul extremei-dreapta italiene, încearcă să coaguleze într-un singur grup politic toate partidele europene anti-sistem și populiste, care, în cazul unei reușite, după alegerile europene ar putea intra în mainstreamul Parlamentul European, țintind un post important în ierarhia UE.
„Nu vreau să plătim datoria (față de UE – n.r) cu contracte și concesiuni forțate, cu porturi și resurse naturale cedate cu obediență politică și cedare de suveranitate. Nu vreau să le permitem unora din România care se cred europeni până la trădare să angajeze România pe traiectoria unei colonii care s-a predat cu tot cu lideri și bogățiile sale. Suntem un stat suveran, o națiune independentă și care datorează Europei o uriașă recunoștință, dar toate celelalte calcule pe care le fac Iohannis și ai lui se vor izbi de vigilența noastră, de tăria noastră, de demnitatea și de mândria acestui popor.”
Este declarația lui Liviu Dragnea de Iași, acolo unde PSD a considerat că trebuie să celebreze Ziua Europei, nu la summitul de la Sibiu.
Și discursul suveraniștilor populiști este asemănător. În Europa, discursul lui Salvini, Marine Le Pen, Viktor Orban vorbește despre schimbarea din interior a cursului UE, despre primatul politicilor naționale, protecționiste, în detrimentul deciziilor de la Bruxelles.
Dincolo de discurs, PSD, ca principal partid aflat la guvernare, a adoptat decizii care se înscriu în această categorie.
- 1. OUG 114 a afectat multinaționalele din domeniul telecomunicațiilor, a oprit investiții în energie, cum ar fi exploatarea gazelor din Marea Neagră, și a nemulțumit băncile străine.
- 2.Interdicția de a cumpăra pământ pentru străini, este o nouă decizie despre care a vorbit recent Liviu Dragnea, deși la momentul aderării României la UE una dintre modificările Constituției a privit dreptul cetățenilor europeni de a cumpăra proprietăți în România.
- 3. Legea dublului standard, proiectul de lege depus zilele acestea de Liviu Dragnea la Parlament, este o altă măsură protecționistă, care își are ascendent în discursul de campanie, al legumelor și fructelor otrăvite, provenite din import, în dauna roșiilor românești.
- 4. Repatrierea aurului din rezervele internaționale ale BNR, o lege adoptată, încă nepromulgată (este contestată la CCR), inițiată de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae, s-a făcut fără avizul Băncii Centrale Europene.
În privința Justiției, PSD a dus o campanie de modificare a legislației atât în privința sistemului judiciar, cu ținta controlului asupra magistraților, dar și a relaxării penale, care a avut ca miză dezincriminarea unor fapte penale și închiderea unor dosare de corupție ale politicienilor.
Modificarea Codurilor penale, a Legilor Justiției, înlocuirea șefilor principalelor parchete au fost criticate de toate instituțiile europene, de la Comisia de la Venezia și GRECO, până la Comisia Europenă, în cel mai sever raport MCV de la aderarea României la UE.
România riscă activarea de către Comisia Europeană a articolului 7, în cazul în care vor intra în vigoare recentele modificări ale Codului penal, cu consecințe grave, inclusiv financiare. PSD a ignorat aceste avertismente și a declarat că Parlamentul național și CCR sunt cele care stabilesc politica în privința statului de drept. Primatul deciziilor istituțiilor naționale în fața celor ale UE se anunță una dintre dezbaterile aprinse după alegerile europene. „Parlamentul e suveran, noi suntem o țară independentă și suverană. Trebuie să fim fermi, suntem niște parteneri, nu sclavi, colonizați”, a fost răspunsul la scrisoarea prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans - care conținea avertismentul cu activarea articolului 7- din partea unuia dintre purtătorii de mesaj ai PSD, Cătălin Rădulescu.
Liderul Ungariei, Viktor Orban, spune, la rândul său, că atâta vreme cât va fi premier, țara sa nu va accepta niciodată ca finanțările UE să fie condiționate de respectarea statului de drept, așa cum îl definește Uniunea. FIDESZ, partidul condus de Viktor Orban, unul dintre cei mai vocali lideri populiști europeni, este suspendat din PPE. Cu cei aproximativ 14 eurodeputați, creditați de sondajele de opinie, Orban este curtat de grupul suveraniștilor, pe cale să se constituie în viitorul Parlament European.
Sâmbătă, la Milano, Matteo Salvini, vicepremier și lider de extremă dreapta, anunță un miting al Internaționalei Suveraniste. Presa italiană scrie că Marine Le Pen, de la Frontul Național francez, Viktor Orban, de la FIDESZ se vor afla printre cei 18 politicieni europeni care vor participa la marșul care ar urma să anunțe constituirea unei alianțe după alegerile de la 23-26 mai. Într-o declarație la postul public de radio italian, Salvini a spus că speră să-i unească în PE pe Orban, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernare Lege și Justiție din Polonia, pe Marine Le Pen, Jimmie Akesson, liderul partidului populist din Suedia, Geert Wilders, din Olanda, pe liderul AfG, Alexander Gauland și pe vice-cancelarul Austriei, Heinz-Christian Strache, liderul Partidului Libertății.
În prezent, liderii pe care Salvini speră să-i unească într-o Ligă a Națiunilor și Libertății în PE fac parte din grupuri diferite din legislativul european. Sunt formațiuni antiimigraționiste, suveraniste, în sensul stopării procesului de unificare economică și politică pe care l-a dus până acum UE, sub dominația veche de 50 de ani a popularilor europeni și a socialiștilor din UE. Cum criza economică, criza refugiaților și Brexitul au adus mai multă audiență de partea suveraniștilor naționalist-extremiști, se așteaptă ca numărul lor de mandate să crească după alegerile de la 26 mai.
Matteo Salvini a curtat PSD încă de anul trecut, când a vizitat România. Între timp, Codrin Ștefănescu, unul dintre liderii PSD, a fost evaziv în infirmarea unor negocieri între liderul extremist italian și partidul său.
Salvini, dincolo de a fi considerat un lider anti-sistem și eurosceptic, este un admirator al lui Putin. Se află între liderii care se opun votului asupra sancțiunilor la adresa Rusiei ale Parlamentului European, așa cum a votat dealtfel și Viorica Dăncilă, pe vremea când era europarlamentar, înainte de a deveni prim-ministru, alături și de Marine Le Pen, unul dintre politicienii europeni finanțați de Moscova.
Discursul naționalist-populist din campania electorală al liderilor PSD amintește de perioada de dinaintea aderării României la NATO și UE. Până în anul 2000, PSD a avut o politică izolaționistă, guvernând alături de PUNR și PRM. După cum remarca într-un studiu Milada Vachudova, profesoară de științe politice la University of North at Carolina Chapel Hill, „aderarea la UE a aliniat partidele românești la sentimente eurofile”. Însă, același studiu arată că în prima parte a anilor 90, PDSR (actualul PSD- n.r) era considerat, alături de Mișcarea pentru Slovacia Democrată, a lui Vladimir Meciar, și Partidul Socialist Bulgar, reprezentantul unui naționalism xenofob și adeptul unor poziții economice populiste de stânga. În 2000, PSD a abandonat poziția tradițională, autoritaritaristă și naționalistă, pentru a negocia integrarea (în UE și NATO). Alegătorii săi, remarca Vachudova, „au rămas permeabili viziunilor xenofobe și antidemocratice”.
Facebook Forum