UPDATE: În cazul numirii unor miniștri în urma unei remanieri sau a vacantării unui portofoliu din Guvern, Codul Administrativ introduce noi reguli. Președintele are dreptul să refuze o singură dată o nominalizare venită din partea premierului, pe motive care țin de oportunitate. Premierul are termen de 5 zile să propună un nou ministru, iar președintele are termen 10 zile să răspundă acestei propuneri, a explicat vicepremierul Daniel Suciu, în urma ședinței de guvern.
Premierul Viorica Dăncilă a anunțat că guvernul nu va mai emite nicio ordonanță de urgență legată de funcționarea justiției și că orice modificare a sistemului judiciar va fi dezbătută public și va ține cont de recomandările organismelor de specialitate internaționale și din țară. Nu același lucru se poate spune despre deciziile privind administrația României, adoptat azi prin OUG.
„Prin acest act normativ creăm un cadru unitar și punem într-o formă coerentă, mai clară și mai simplificată reglementări care se regăsesc acum în 17 acte normative. Prin noile prevederi vom institui mecanisme care să preîntâmpine blocaje între instituțiile publice, atât la nivel central, cât și la nivel local”, a spus premierul Viorica Dăncilă.
Dăncilă a mai spus și că noul Cod introduce o „procedură mai clară și termene reduse pentru numirea în funcție a unui membru al Guvernului, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului”, în contextul recentelor clinciuri cu președintele României, care a lungit procedura de înlocuire a unor miniștri, pentru că legea nu prevedea termene fixe.
Codul Administrativ conține mai multe prevederi controversate. Comisia Europeană a criticat prevederile legate de cariera funcționarilor publici, prin care unele atribuții ale Agenției Naționale a Funcționarilor Publici sunt reduse, iar rigorile examenului la nivel național, pentru accederea pe funcții publice, nu se aplică în instituțiile administrațiilor locale.
Prevederea care a stârnit însă cele mai multe controverse este legată de pensiile speciale acordate primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene. Ei urmează să primească pensii speciale lunare, în plus față de cele normale, care se calculează ca procent din indemnizația brută, primită atunci când sunt în funcții, ceea ce duce la sume importante, pe care Guvernul ar urma să le acopere din banii tuturor contribuabililor. Impactul bugetar anual este de 150 de milioane de lei, conform vicepremierului Daniel Suciu.
Aleșii locali, începând din 1992 încoace, ar urma să primească o pensie specială calculată astfel: 0,4% din salariul lunar brut (aproape dublu decât netul) înmulțit cu numărul de luni petrecute în funcție. Limita maximă pentru acest calcul este de 3 mandate, adică 12 ani de mandat.
Codul Administrativ mai prevede că deciziile în consiliile locale, privind concesionarea sau închirierea patrimoniului local, pot fi luate doar cu jumătate din voturile consilierilor, nu cu două treimi, cum este în prezent. Astfel, scoaterea unor terenuri din patrimoniul unei localități sau înființarea unor companii municipale (cum e cazul la București, unde firmele înființate de Gabriela Firea au fost declarate ilegale pentru că nu au fost înființate cu votul a două treimi din consilieri) vor fi mai ușor de obținut.
Facebook Forum